A șaptea dimensiune

Consideraţii (savante) despre eclipsă (corespondenţă din Infern)

Ieri după-masă, nu’ş ce dracu’ aveam, că mă muncea nişte gânduri ştiinţifice dă şperiat. Mă gândii să nu pătesc – Doamne iartă-mă! – vr’un atac dă corp dă la atâta gândire. Taman atunci pică tovarăşu’ Dej …
– Ce păţişi, Nicule, te lovi damblaua? De ce beleşti aşa ochii la mine, că nu-s eclipsa totală de soare – fenomen astronomic şi ştiinţific normal, prevestit cu egzactitate de materializmu’ nostru dialectic şi istoric?
– Uite, taman la astea mă gândeam! Dumneavoastră cunoaşteţi oamenii, tovarăşu’ Dej!
– Păi, cum dracu’ să nu te cunosc io pă tine, bă Nicule? N-am dormit într-un pat trei ani, la Târgu-Jiu?
– Patru, tovarăşu’ Ghiţă!
– Patru, trei, nu mai ţin minte, da’ nu ierai tu ruşinat că n-ai păr pă picioare şi nu ţi-am zis io să fii vesel, că asta o să te promoveze în ierarhia dă partid? Da’ să lăsăm dracu’ trecutu’. Zi cu eclipsa.
– Cu eclipsa.
– Nu, mă prostule, zi la ce te gândeai tu cu eclipsa.
– A, la nimic. Io stăteam, nu făceam nicio mişcare şi-mi trecea pân cap numa’ nişte gânduri. Ca, dă iegzemplu, cine face ieclipsili astea? Cine are interes să să facă-ntuneric pă pământ şi dă ce? Da’ dacă poate să-mi zică cineva ştiinţific, mă-nteresează, că invers, idealist şi anacronic, e uşor: poate toţi proştii. Numa’ io am vreo două iesplicaţii.
– De ce n-o-ntrebi pă Leana? Nu-i savantă de renume mondial? Vrei ştiinţă? Să te lămurească tovarăşa academician doctor inginer. Ia zi, tovarăşa Briceag, dă ce dispare soarele, că suntem şi noi curioşi să vedem ce dracu’ face atâta ştiinţă înghesuită într-un cap aşa dă mic?
– Tovarăşu’ Ghiţă, nu-ţi permit! Că nu te-ai tras dumneata cu mine dă şireturi.
– Ei, nu m-am tras! Da’ ce, uitaşi? E drept, nu dă şireturi, da’ te-ai tras cu toţi tovarăşii pîn gară la Titu, când ieream ilegalişti la furat portofele. După aia, i-ai mai tras dă şireturi pă mulţi, că nu prindeai tu funcţie dă conducere! Da’ nu dă lustruit bastoane te-ntrebai io. Zi dracu’ ceva dă eclipsă, că dacă tot te-a făcut bou’ ăsta savantă, măcar s-avem şi noi un folos.
– În primu’ rând, io specialitatea mea o am la chimie şi în special al studiat pă polimeri.
– Dă-i în p… mă-sii dă polimeri, că trebuia arestaţi dă mult! Tu să-mi zici dă ce-i dăunător la privirea omenească această eclipsă.
– Nu-i dăunător, deoarece e ochelari dă cumpărat pă care-i pui la ochi şi te apără. Uite, iau cazu’ meu, care am două perechi, şi dă când am auzit că se transmite ieclipsa la tilivizor, mi le pun p-amândouă şi mă uit toată ziua. Nu văz nimic, da’ nici nu rămâi chioară. (“Academia Caţavencu”, nr. 402/1999)

Citeste si articolele:

• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XXII)
• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XXI)
• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XX)
• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XIX)
• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XVIII)