A șaptea dimensiune

Educaţie şi spionaj la profunzime

“Mă, Nicule, îl auz az-dimineaţa pă Dej, tu citişi ziarele?”
“Aşteptai să vie Bârlădeanu să mi le povestească, da’ uite că nu veni. Da’ dă ce?”
“Cum, mă, de ce? Unde-i Lenuţa?”
“Cine?”
“Lenuţa, mă, academicianca! De ce nu ţi le citeşte ea? He, he, sau te pomeneşti c-a picat la capacitate săptămâna trecută şi n-a prins încă alfabetul?”
“Ia te rog, tovarăşu’ Gheorghiu, să nu vorbeşti aşa despre Tovarăşa! Ce, io m-am apucat să povestesc ce zicea Maurer? Că să mai aşteptăm cu înfăptuirea comunizmului până-şi dă şi tovarăşu’ Dej bacaloriatu’?”
“Aşa a zis? Ia uite-al dracu’ trădător! Că-l ţineam de sincer, mă consultam cu el, nu era complot să nu-l întreb, nu era arestare să nu mă sfătuiesc cu el! Şi, mă rog, de ce nu m-ai informat la timp? De ce nu mi-ai venit c-o listă cu toţi tovarăşii care râdea? Ai?”
“Păi, ce, ieream prost?”
“Io cred că erai, da’ asta-i altă poveste. De ce nu mi-ai zis că se râde pe seama originii mele sănătoase, că se face glume pe tema pregătirii mele de vechi cadru de nădejde, care am făcut puşcărie când alţii îi ţinea burghezia la şcoală să se facă intelectuali, fir-ar mama lor a dracu’ de jigodii! Vrei să-ţi spun ceva? Mare noroc ai avut că ţi-ai luat nevastă proastă! Păcat că s-a ambiţionat cu cauciucu’ ăla al ei!”
“Acuma, nu te supăra, tovarăşu’ Ghiţă, da’ Tovarăşa a avut iegzemplu în familie. M-a luat model pă mine. Da’ zi cu ziarele alea, ce zice?”
“Zice că iese Iliescu secretar general, asta zice! Are treişcinci la sută dă procente, cât aveau liberalii în patruşase, dacă-i lăsam noi dă capul lor!”
“Nu mai spune! Şi partidu-i dă acord?”
“Care partid, că-i mai multe? E vreo zece-douăzeci în momentul ăsta, da’ n-are nici unu’ bază de mase. Vorba e: îl avem cu ceva la mână sau nu? Că ăsta, dacă se vede în fruntea ţării, iar s-apucă să întineze sfintele idealuri pentru care a făcut tac-su pârnaie.”
“Io zic că-l avem. Da’ stai oleacă, să se-ntoarcă Tovarăşa dă la cumpărături, să-ţi povestească ea nişte faze dă la şeptic sau cum o linguşea pă dânsa să-l lase pă el să toarne cafeaua. Am şi io neşte amintiri cum venea să-i semnez carnetu’ dă note dă la Moscova, că n-avea nici Bodnariciuk încredere-n el. Dă când l-a prins că-şi toarnă colegii i-a dat patru la Spirit dă echipă în celula dă spionaj şi trei la Conduită morală în reţelele KGB. Stai liniştit, tovarăşu’ Dej, că nu iese el aşa uşor. Numa’ presa să fie liberă, lucru dă care mă cam îndoiesc.” (“Academia Caţavencu”, nr. 398/1999)

Citeste si articolele:

• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XVIII)
• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XVII)
• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XVI)
• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XV)
• Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XIV)