Onoare să fie, dar s-o ştim şi noi
luni, august 20, 2018 14:52
Doi ani şi ceva, cât Constantin Mavrocordat a zăbovit pe tronul Valahiei, o apatie completă şi totală s-a abătut fulgerător peste spaţiul carpato-danubiano-turcic, lăsând cu gura căscată şi pe cei mai aprigi campioni ai lenei naţionale, boierii pământeni.
Între aprilie 1756 şi august 1758, Ţara Românească a căzut într-o picoteală generală – de fapt, într-un somn de după-amiaza istoriei, traversat de coşmarurile integrării în Fanar.
Această trândavă paralizie [...]
Citeste mai mult...






