Impostura bate gura
miercuri, noiembrie 28, 2018 21:25Deşi s-au prezentat în direct, la televizor, atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 (New York, World Trade Center), cele mai sângeroase din istorie, au fost negate de tot soiul de imbecili şi dezaxaţi, care, nici mai mult nici mai puţin, au susţinut, unii susţin şi astăzi, că este o “făcătură” şi că, de fapt, nu au existat aceste atentate, totul fiind o uriaşă manipulare. S-ar putea să vă întrebaţi de ce sunt fabricate astfel de scenarii idioate? Răspunsul este simplu: pentru bani. Întotdeauna, dar întotdeauna, vor exista o sumă de proşti care vor crede tot felul de poveşti, indiferent de cretinismul cuprins în ele. Iar, vorba unuia, cât timp există proşti şi idioţi, “deştepţii” nu mor de foame. Iată, mai jos, ceva mai în detaliu, povestea unui şmecheraş care a făcut ceva bani vânzând gogoşi fraierilor.
Încă de prin 1969 s-a lămurit lumea că francezul este pervers. Iar francezul a înţeles că, dacă se aşază într-o poziţie nefirească, poate să atragă, mmmm – atenţia. Şi, după caz, şi banii.
Dl. Thierry Meyssan, par exemple, s-a proptit de-a curmezişul unei evidenţe universale şi îşi vinde, cu un succes uriaş în Franţa (era anul 2002 – n.m.), cartea care demonstrează că pe 11 septembrie 2001 nici un avion n-a lovit clădirea Pentagonului. Şi că, în general, nu există extremişti islamici.
Pe lângă cele câteva calităţi masculine – jurnalist de investigaţii, expert pentru Drepturile Omului pe lângă OSCE – Meyssan îşi foloseşte şi creierul pentru a convinge că, din probele existente (fotografii, relatări etc.) nu se poate dovedi existenţa unui avion-bombă. Nu e verosimil ca un avion care intră la nivelul parterului celei mai supravegheate clădiri din lume să nu lase urme: nu există înregistrări video (nu existau atunci, la un an după, astăzi există – n.m.), deşi camerele sunt instalate de jur împrejurul Pentagonului; nu sunt urme de roţi la sol, nu au fost raşi stâlpii din calea avionului, nu sunt urme de aripi pe clădire, nu există rămăşiţe ale avionului şi, mai ales, nu e normal ca un Boeing 757-200 care penetrează cu o viteză de 350 mile/oră o clădire să nu cauzeze decât stricăciuni la nivelul faţadei.
E clar că avem de-a face – propune autorul propriei teorii ca conspiraţiei – cu o bombă plasată în preajma clădirii, că autorităţile ştiau ceva; scenariul seamănă în logica sa cu cel al “trăgătorului izolat” din Dallas! Mai ales că, în urma atacului, preşedintele Bush a obţinut un uriaş credit de încredere din partea populaţiei, exact pe când imaginea lui se prăbuşea, iar Statele Unite au obţinut consensul cvasimondial să intervină unde vor şi când vor, contra oricărui inamic pe care americanii au dreptul să-l numească terorist.
Ei bine, dacă aţi început să vă convingeţi că teoria lui Meyssan are sens, atunci iată şi momentul adevărului. Argumentele lui nu sunt reale: avionul nu a lăsat urme pentru că s-a topit în incendiul pe care l-a declanşat; nu numai doi dinţi din faţă ai Pentagonului au fost sparţi, ci trei straturi de clădiri în profunzime, adică echivalentul unui mic cartier şi aşa mai departe.
Dar argumentul cel mai important împotriva teoriei francezului este chiar propria-i teorie: dacă americanii şi-au montat o minciună tragică pentru beneficii de imagine, cartea lui Meyssan este o munciună sinistră pentru că munciunile sinistre se vând foarte bine. (“Academia Caţavencu”, nr.551/2002)
Citeste si articolele: