N-avem autostrăzi şi pentru că justiţia aflată, o lungă perioadă, la şliţul penalilor din PSD = ciuma roşie = mafia i-a servit pe mafioţii din politică, nu dreptatea

vineri, decembrie 6, 2019 8:21

Viorica Dancila, proasta RomanieiRomânia a plătit din bugetul public, adica din munca românilor, multe milioane de euro celor care, nedreptăţiţi fiind de justiţia politizată dintr-o anumită perioadă, aflată la şliţul penalilor din gaşca criminalului KGB-ist Ion Iliescu, dădea hotărâri în favoarea mafioţilor roşii, hotărâri care, ulterior, erau atacate la Strasbourg şi aveau drept consecinţă plata unor sume imense de bani către cei nedreptăţiţi, bani ce erau plătiţi din bugetul de stat, adică de la noi toţi, şi nu din averile furate de mafioţii din PSD = ciuma roşie = mafia, aşa cum ar fi fost normal.

Atunci când vorbim de datoria imensă externă a României, precum şi de lipsa investiţiilor în domeniul public, nu trebuie să uităm că toate aceste crime la adresa României de mâine, mai ales, au fost posibile şi deoarece în justiţia de după 1989 au rămas foşti activişti comunişti, foşti securişti şi alte lepădături, care şi-au slujit cu credinţă stăpânii din politică, sau au luat şpăgi consistente, nefiind deloc interesaţi de o justiţie care să slujească binele public şi, implicit, această ţară, ieşită atunci, în decembrie 1989, dintr-un stalinism feroce marca Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Este meritul Monică Macovei şi al oamenilor curajoşi din justiţie care, în pofida piedicilor puse de corupţii din politică, au încercat curăţarea justiţiei şi îndreptarea legilor strâmbe, pentru a avea o justiţie independentă şi aflată în slujba ţării. Au reuşit în bună măsură, mai ales prin contribuţia organismului numit DNA, cel care, cu Laura Codruţa Kovesi la timonă, şi-a făcut treaba o bună perioadă.

Dar a venit anul 2017 şi ciuma roşie, împreună cu alţi mafioţi din politică, au readus justiţia sub papucul penalilor din politică, iar DNA-ul a (re)devenit un organism impotent, atunci când vine vorba despre marile dosare de corupţie. Vor mai trece nişte ani, probabil, până când tot ce a stricat PSD = ciuma roşie = mafia în perioada 2017-2019, pe tărâmul justiţiei, va fi reparat.

Pentru a înţelege cât de importantă este o justiţie aflată în slujba binelui public, nu în slujba mafioţilor din politică, iată un exemplu din perioada gulagului PeSeDist, adică din perioada 2000-2004, atunci când PSD = ciuma roşie = mafia a desăvârşit opera de transformare a României într-o ţară bananieră, cu o justiţie aflată la şliţul penalilor din politică.

Un apropiat al Puterii (PSD-iste) face afaceri imobiliare cu persoane decedate

Că România pierde procese la Strasbourg e o pată pentru clasa conducătoare. Dar când sunt date despăgubiri de sute de mii de dolari, asta ne afectează şi pe noi, clasa plătitoare.

Vă prezentăm un viitor caz de la Strasbourg (era în 2004 – n.m.) în caz că justiţia română se mişcă greşit, ca până acum. Iată cronologia unui abuz.

În 1934, Gerard J. Duque a cumpărat proprietatea din strada Popa Nan 123 A. În 1946, ambii moştenitori (nepoţi de fiu) părăsesc în mod oficial România pentru a-şi continua studiile în Belgia, ţara de origine a familiei.

În 1953, statul român comunist preia imobilul şi îl dă în folosinţă ILL Bucureşti. În 1992, Gerard Vincent Duque decide să se întoarcă în România, stabilindu-se la Ploieşti. Ca moştenitor, începe investigaţiile pentru a recupera proprietatea naţionalizată.

Până aici totul este ca în alte sute de cazuri. Numai că, surpriză, imobilul revendicat este găsit demolat parţial, cu un alt imobil, nou, construit pe teren. “Proprietarul” este (era în 2004 – n.m.) domnul Gheorghe Răileanu care susţine, cu acte, că ar fi cumpărat imobilul de la o terţă persoană care, la rândul ei, l-a cumpărat de la Gerard J. Duque în 1966. Adică la 10 ani după moartea acestuia!

Falsul şi uzul de fals fiind evidente, domnul Gerard Vincent Duque cere instanţelor să rezolve situaţia. Cu toate acestea, dosarul, destul de serios, cu toate cele necesare, face drumuri de la Poliţie la Procuratură, pierzându-i-se urma desigur, pentru a tărăgăna decizia şi pentru a-i da domnului Răileanu, un apropiat al Puterii (PSD-iste – n.m.), timp să se fofileze.

În această acţiune de recuperare, moştenitorul legal a cheltuit peste 50.000 de euro cu avocaţi, expertize şi taxe de timbru. Toţi aceşti bani şi mulţi alţii ne vor fi scoşi nouă din buzunar pentru că, la Strasbourg, totuşi, domnul Răileanu nu are nici o pilă! (“Academia Caţavencu”, nr. 634/2004)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu