Un episod din jaful pădurilor româneşti: mitropolitul Olteniei a jefuit câteva mii de hectare de pădure

joi, ianuarie 24, 2019 12:22
Posted in category Mass-media

Mitropolitul TeofanMitropolitul Teofan al Olteniei (cel mai mare bandit din BOR, Teofan, a fost mitropolitul Olteniei în perioada 2000 – 2008, iar astăzi, în 2019, se ocupă de jaful creştin-ortodox în calitate de mitropolit al Moldovei – n.m.) este un sfinţişor pus pe căpătuială (se întâmpla în 2002 – n.m.). El a solicitat Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de propietate privată asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Gorj retrocedarea a peste 1.000 ha de terenuri forestiere. O asemenea avere este cifrată la multe milioane de lei (şi chiar de euro – n.m.). Visurile silvice al mitropolitului sunt susţinute de Greblă (un al jeg PSD-ist, ajuns în funcţii înalte pe timpul mandatului limbricului roşu Victor Ponta, anchetat şi el, de către DNA, pentru jaf, corupţia fiind un jaf cu efecte devastatoare asupra oricărei ţări supusă acestui flagel numit “corupţie” – n.m.), prefectul judeţului Gorj, de Cârciumaru, primarul municipiului Târgu Jiu, şi de experţii Ceapă şi Iepure.

Terenurile au aparţinut câtorva mănăstiri şi schituri gorjene. Legea 1/2000 stabileşte că fiecăre lăcaş nu poate primi mai mult de 30 ha (o suprafaţă şi aşa imensă, acordată unor paraziţi puşi pe căpătuială – n.m.). Pentru că o asemenea suprafaţă nu poate fi retrocedată unui singure mănăstiri, prefectul Greblă a hotărât ca 990 ha de teren forestier să fie retrocedate unui număr de 33 de parohii ce n-au beneficiat niciodată de terenuri forestiere. O parte din terenuri nu mai există astăzi (era 2002 – n.m.), deoarece a fost distruse de excavaţiile Regiei Lignitului. Legea prevede că acolo unde nu mai există terenuri să se acorde despăgubiri.

La data de 13 martie 2002, Teofan remite o misivă celor 33 de parohii, prin intermediul protopopului Vlădoiu din Târgu Jiu. Textul scrisorii sună astfel: “Prea cucernice părinte paroh (…) întrucât mănăstirile de pe raza judeţului Gorj, deposedate abuziv, nu li se poate reconstitui şi retroceda suprafaţa totală de care au fost deposedate, această suprafaţă fiind limitată (…) Mitropolia Olteniei – Arhiepiscopia Craiovei a solicitat retrocedarea terenurilor forestiere avute în proprietate de fondul bisericesc de pe raza judeţului Gorj pe numele unor parohii care nu au avut şi nu au în proprietate terenuri forestiere. (…) Rugăm membrii Consiliului parohial să consimtă la preluarea de către parohia dvs. a 30 ha teren forestier din proprietatea mănăstirii urmând ca, ulterior, după punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, terenul preluat de Parohie să fie donat Arhiepiscopiei Craiovei în vederea unei exploatări corespunzătoare, parohia fiind degrevată de orice sarcină. Prin această măsură se urmăreşte o exploatare corespunzătoare a fondului forestier al Bisericii (adică un jaf total, raderea pădurilor României, efectele văzându-se astăzi, în 2019, când versanţii munţilor nu mai au copaci deloc – n.m.) în vederea sprijinirii unităţilor de cult din Arhiepiscopia Craiovei în activitatea de întreţinere a bisericilor, de construcţii de noi biserici şi în opera filantropică şi culturală”.

Ce le dă mitropolitul Teofan în schimb parohilor? “Tot ajutorul lui Dumnezeu şi să petreceţi Postul Mare cu real folos duhovnicesc.” La data de 9 aprilie 2002 (în plin regim al ciumei roşii, cu criminalul KGB-ist Ion Iliescu la Cotroceni şi viitorul puşcăriaş Adrian Năstase la Palatul Victoria – n.m.), Comisia judeţeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, din cadrul Prefecturii Gorj, a emis hotărârea 2915, prin care a validat punerea în posesie a Arhiepiscopiei Craiovei cu 510 ha care au aparţinut Mănăstirii Tismana, repartizate în tranşe a câte 30 ha, unui număr de 17 parohii, în frunte cu protopopiatul Târgu Jiu; 370 ha care au aparţinut Mănăstirii Polovragi, repartizate unui număr de 11 parohii şi o mănăstire; 70 ha care au aparţinut Mănăstirii Strâmba Jiu, repartizate unui număr de două parohii; alte 70 ha care au aparţinut Mănăstirii Crasna, repartizate altor două parohii.

Fără nici o excepţie, această măsură abuzivă a fost adusă la îndeplinire de toate parohiile, al căror rol s-a rezumat la intermedierea transferului de proprietate. Afacerea lui Teofan n-ar fi fost finalizată fără sprijunul prefectului judeţului Gorj, Toni Mihail Greblă. Fost consilier juridic la Baza judeţeană de aprovizionare tehnică şi materială Gorj, avocat, preşedintele C.J. Gorj şi prefect de Gorj (prefect PSD, adică al ciumei roşii – n.m.), Greblă a fost demis de la prefectură în 1993, pentru o mulţime de ilegalităţi, pentru a fi recompensat cy funcţia de prim-secretar al Misiunii Permanente a României pe lângă ONU din Geneva.

Din informaţiile noastre, culese din mediul prefecturii, rezultă că pădurile în posesia cărora a intrat mitropolitul Teofan au mirosul unei prăzi de război, împărţite între mitropolit pe de o parte şi oamenii prefectului Toni Greblă, pe de alta. Ceea ce s-a întâmplat în Gorj nu este un caz singular. În şedinţa din 25 aprilie 2002 a Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei s-a discutat despre administrarea fondului forestier al mitropoliei, despre posibila înfiinţare în cadrul arhiepiscopiei a unui departament silvic (cu alte cuvinte, BSERICA = AFACERE) şi despre retrocedarea altor 4.000 ha de teren împădurit, de pe raza judeţului Dolj, după schema pusă deja în practică în Gorj.

Teofan este o sumă de ciudăţenii pecuniare cu barbă (mai degrabă un bandit, un borfaş – n.m.). El scoate revista Mitropolia Olteniei (o scotea în 2002 – n.m.), al cărei abonament a fost achitat de toate parohiile olteneşti, deşi n-au primit niciodată publicaţia. Factura de pe telefonul lui mobil, de patru sute cincizeci de milioane de lei (vechi – n.m.) pe an (ca să vă faceţi o idee ce înseamnă suma respectivă, trebuie spus că un salariu mediu în Românica perioadei 2001 – 2004, când ciuma roşie = PSD jefuia România, spunând că o guvernează, era undeva la 4 – 5 milioane de lei vechi pe lună – n.m.), este achitată tot de către parohiile cu care binevoieşte să vorbească preasfinţitul.

Un preasfinţit, mitroplitul Teofan, a cărui avere imposibil de evaluat conţine aşa:

  • una vie dublată de cramă pe dealul de lângă aeroportul din Craiova;
  • una grădină legume, legănată de cârâitul divin al unei crescătorii de orătănii cuşere la mănăstirea Jitianu;
  • una bucată fabrică de lumânări pe lângă Arhiepiscopia Craiovei, sprijinită logistic de un atelier de obiecte de cult, tactic, de o imprimerie, şi strategic de un lanţ de magazine unde se desfac obiectele cu pricina;
  • una vilă protocol în incinta mănăstirii Cernica, cu debarcader.

Luat la bani mărunţi, este (era în 2002 – n.m.) preţăluit drept cel mai bogat mitropolit român în viaţă (şi mai sunt unii fraieri care chiar cred că religia este făcută de popi pentru mântuirea sufletelor, nu pentru bani – n.m.).

Informaţii preluate din “Academia Caţavencu”, nr. 576/2002.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

One Response to “Un episod din jaful pădurilor româneşti: mitropolitul Olteniei a jefuit câteva mii de hectare de pădure”

  1. Cum a ras PSD = ciuma roşie pădurile României | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 28th, 2019 at 18:02

    […] Un episod din jaful pădurilor româneşti: mitropolitul Olteniei a jefuit câteva mii de hectare de… […]

Adauga un comentariu