A șaptea dimensiune

La Bucureşti continuă cronica marilor neadecvări ale puterii USL-iste la democraţie, stat de drept, separarea puterilor, justiţie independentă. În consecinţă, imaginea externă a României se resimte în continuare grav.

Sub bagheta magică a penalilor din USL din plin reprezentanţi atât în parlamentul supraponderal al ţării, cât şi în obezul său guvern, România redevine în viteză mare ce-a fost sub Ceauşescu: o pată de ruşine pe harta Europei.

Mai nou, Consiliul Europei s-a văzut nevoit să reacţioneze faţă de noua lovitură grea aplicată justiţiei de mai marii USL-işti. În reacţie la „legea super-imunităţii parlamentare”, după cum se poate intitula amendamentul adoptat în această săptămână de majoritatea USL-istă din forul legislativ, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjörn Jagland şi-a manifestat preocuparea.

Liderul organizaţiei create de vesteuropeni după cel de-al doilea război mondial pentru ca să vegheze la menţinerea democraţiei, la respectarea libertăţilor cetăţeneşti şi a drepturilor fundamentale ale omului, le-a cerut experţilor săi juridici să examineze amendamentul adoptat la Bucureşti. „Sunt alarmat că schimbarea operată ar putea merge prea departe în protejarea parlamentarilor urmăriţi penal”, a spus el textual.

Avem de -a face aici, evident, cu o formulă diplomatică. În fapt, tentativele parlamentarilor de şterge limitele puterii legislative şi graniţa care-o desparte de puterea judecătorească sunt flagrante. Cum flagrante sunt şi încercările lor de a se face stăpâni peste justiţie, de a-şi supune procurorii, de a-i tutela pe judecători şi de a strâmba actul de justiţie.

Aceste încercări sunt cu atât mai revoltătoare, cu cât corupţia la nivel înalt în România face ravagii nu de azi de ieri. Iar în parlament şi guvern se lăfăiesc şi se ascund de braţul justiţiei zeci de penali, de demnitari corupţi, sau prezumtiv corupţi, cu condamnări penale definitive, sau cercetaţi şi daţi în urmărire pe motive cât se poate de întemeiate.

Că majoritatea zdrobitoare a USL nu i-a trimis la plimbare pe corupţii din rândurile ei, că n-a ales drumul epurării lor de candidaţi incompatibili s-au incapabili să reziste unor minime criterii de integritate, aşa cum a încercat măcar să facă, în PDL, comisia Monicăi Macovei, se ştie.

Dar această opţiune nu obliga, teoretic, formaţiunile promovate de Antena 3 să dea curs politicii impuse de penali şi să amendeze în Parlament reglementările în vigoare spre a produce legea superimunităţii parlamentarilor.

Dar, deputatul penal este, prin definiţie, inventiv. El ştie bine cum trebuie manipulată o instituţie democratică. De pildă instituţia imunităţii parlamentare. De ea a fost şi e nevoie NU pentru ca să-i apărăm pe hoţi, mituitori şi mituiţi, într-un cuvânt pe mafioţi, de braţul legii. Ea ne trebuie limitat, doar pentru ca reprezentanţii poporului, cei aleşi liber şi în cunoştinţă de cauză de către popor, să nu-şi vadă opiniile cenzurate dacă nu fac parte din grupările aflate la putere, ci sunt în opoziţie.

Dar lucrurile stau aşa numai într-o democraţie autentică. Şi într-un stat de drept demn de acest titlu. Dar cum e într-o ţară în care i se oferă deputăţia unui condamnat definitiv ca Verginel Gireadă? Sau un portofoliu de ministru unor inşi precum Relu Fenechiu, cel despre care se afirmă că a luat transformatoare vechi de trei decenii spre a le vinde statului la preţ de piese noi?

De câtă credibilitate se mai bucură oare un astfel de parlament şi de guvern, sau ţara care are parte de asemenea instituţii, aflate la cheremul postului tv patronat efectiv sau din umbră de un fost turnător al securităţii ceauşiste?

E foarte posibil ca PSD să fi reuşit să suprime din noua reglementare varii prevederi voiculescian – antonesciene care să fi fost încă şi mai flagrante în privinţa protejării de justiţie a parlamentarilor penali. Dar rezultatul efortului PSD-ist e departe de ce-ar trebui să fie.

Se aude că săptămâna viitoare Preşedintele Camerei Deputaţilor, Zgonea, se va întâlni cu secretarul general al Consiliului Europei. Zgonea ceruse anterior Consiliului Europei să nu difuzeze un comunicat de presă pe tema imunităţii.

Tăcerea presei e de aur pentru orice regim certat cu democraţia, cu libertatea, cu justiţia independentă şi nepolitizată sau cu măsurile anticorupţie. La fel şi tăcerea experţilor competenţi şi autentici, în stare să alarmeze opinia publică internă şi internaţională.

În genere, cum se întâmplă adesea în situaţiile în care lupii ajung paznici la stână şi nu se jenează să mai sfâşie din oile în mod iresponsabil încredinţate lor, vina li se atribuie mesagerilor ştirilor rele. Adică tocmai presei. Şi experţilor pe care-i citează.

Pe moment, mai-marii de la Bucureşti se războiesc cu agenţia Reuters. Şi cu Monica Macovei. Care, deşi e cea mai credibilă voce a României, în străinătate, şi a făcut mai mult decât oricare alt om politic român în afară de Traian Băsescu pentru o justiţie românească independentă şi pentru integrarea ţării în UE a fost calificată, culmea, drept „trepăduş” de către liderul PNL Crin Antonescu. În cazul său e vorba, nota bene, de un politician care s-a distins în trecut prin talentul ieşit din comun de a dormi, de a chiuli din parlament şi de a se răţoi la personalităţi reale şi demnitari respectaţi de o lume întreagă, precum şi de a se afişa în postura unuia care se trage de şireturi cu Angela Merkel.

În opinia liderilor USL-işti, agenţia Reuters ar fi fost prea critică. Sau, altfel spus, ar fi „deformat adevărul”, după cum a afirmat textual Zgonea, susţinut de premierul plagiator Ponta. Ceauşescu rezolvase problema presei internaţionale în modul cel mai simplu şi mai convenabil. Dictatorul interzisese corespondenţilor de presă străini să mai pună piciorul pe teritoriul României. E atât de simplu să te lipseşti de ei!

Chiar, ce nevoie să mai fie de agenţii de presă străine? În fond, naţiunea dispune de un TVR proaspăt restructurat pe criterii USL-iste, cu ziarişti îndepărtaţi de bună seamă din motive politice, precum Feri Predescu, de la Constanţa.

În plus, ţara mai posedă şi guvernul paralel de la Antena 3, o televiziune de ştiri aflată la cheremul unui dat în judecată precum „Felix”, a cărei obedienţă, ca „Minister al Adevărului”, este notorie şi nu mai presupune de mult nevoia vreunor recomandări speciale…

Citeste si articolele:

• Frica, minciuna, demagogia – armele USL-iste la ultimele alegeri
• Acțiunile USL-iștilor condamnate ferm de MCV-ul european
• OSCE critică dur politica USL-iștilor rusofoni
• Parlamentul majoritar USL, cel mai penal din istorie
• Deutsche Welle: Guvern de penali, de sfertodocți și de incompetenți