A șaptea dimensiune

Ce-ar mai fi de spus? Că revoluţia de la 1848 a sfârşit-o prost? Că elanului de libertate al Principatelor i s-au opus mustaţa de husar, căciula de muscal şi şalvarii de başibuzuc? Că trei imperii şi-au adus pifanii să-şi facă armata şi nevoile pe sfintele idealuri ale lui Bălcescu? Că în Ţara Românească a venit […]

În toamna lui 1848, greu i-ai fi convins pe turcii din Ţara Românească şi pe ruşii din Moldova să lase jaful, violul, băutura şi fumatul fiindcă revoluţia poate reizbucni. Iar dacă le-ai fi cerut părerea lor de contemporani cu privire la şansele de reanimare paşoptistă a românului, ţi-ar fi răspuns cu precizia amabilă a cotropitorului […]

Împotriva revoluţiei române de la 1848 s-au mobilizat armatele celor trei imperii: Rus, Austriac şi Otoman. Imperiul rus s-a mulţumit să mobilizeze un pluton de cazaci, fiindcă domnitorul Mihai Sturdza, după ce i-a urecheat oleacă pe paşoptiştii moldoveni, i-a poftit pe muscali în sofragerie să vadă cu ochii lor că revoluţia a fugit pe fereastră. […]

Din punct de vedere al lucrului în sine, se poate aprecia că Adunarea de la Blaj, din 1848, a fost un succes. Mulţimea a stat în banca ei, vorbitorii au stat în faţa mulţimii, iar trupele împăratului au stat cu mâinile în sân. În această poziţie a fost surprinsă revoluţia de Dieta din Cluj. Plină […]

La 8 iunie 1848, Revoluţia burghezo-democratică din Ţara Românească încă nu începuse. Ea avea să înceapă la 9 iunie 1848, dată considerată din acea zi ca fiind începutul ei. Evenimentul de debut a constat în adunarea maselor populare la Islaz, cu prilejul Adunării de la Islaz. Aici au luat cuvântul, unul din gura celuilalt, Ion […]

Cu prilejul zilei de 27 martie 1848, moldovenii prind curaj. În acea memorabila zi de primăvară ei reuşesc să comită într-un oarecare secret primul act public al revoluţiei române. Adunarea de la Iaşi are loc, aşadar, pe fondul unei scăderi a vigilenţei caraliilor urbani, convinşi ferm că un eveniment cu această titulatură eroică nu poate […]

În februarie-martie 1848, tinerimea română domiciliată cu studiile la Paris, saturată vizibil de cinism şi de lene, lasă dracu’ facultatea şi femeile obscene şi-o porneşte teleap-teleap spre scena apropiatei revoluţii burghezo-democratice. În acelaşi timp, nici complicii de acasă nu stăteau cu picioarele încrucişate, ci băteau cu ele în lung şi-n lat străzile desfundate ale acelor […]