Lista securiştilor din România comunistă – litera B (II)
luni, august 26, 2019 11:45Lista securiştilor din România comunistă – litera B (II)
- Bojin M. – în 1973 este maior.
La 26 iulie 1973, într-o notă oferă informaţii despre discuţiile purtate de scriitorii aflaţi la 2 Mai (printre care şi Paul Goma) şi cei aflaţi la Neptun. - Bolintineanu Ioan – în 1969 este general-maior, inspector-şef CSS, Inspectoratul de Securitate al judeţului Braşov.
La 15 octombrie 1969 oferă informaţii despre o persoană care lucrează la o fabrică de produse chimice din Braşov. - Bordea Aron – în 1985 este general-maior, şeful Direcţiei I, DSS, Direcţia I.
În acelaşi an semnează o notă referitoare la Doina Cornea.
La 14 iunie 1982 oferă informaţii “referitoare la măsurile întreprinse asupra unor oameni de artă şi cultură pentru implicarea lor în activităţi de meditaţie transcendentală”.
În 1975 era colonel, şeful Securităţii, Inspectoratul Judeţean Dâmboviţa.
La 2 martie 1975 oferă informaţii despre o persoană neidentificată (probabil în legătură cu Lungu Constantin). - Borşan D. – în 1968 este colonel, şef Direcţia I Informaţii Interne.
- Boşca Dinu – în 1976 este căpitan, şef Serviciul I, Inspectoratul Judeţean de Securitate, Satu Mare.
- Bota Teodor – în 1959 este căpitan, MAI, Rm. Vâlcea.
La 12 august 1959 primeşte o notă informativă de la sursa Iosif Schmidt. - Boţîrlan M. – în 1981 este lt.-col., şeful Serviciului III, Inspectoratul Judeţean Iaşi.
La 1 octombrie 1981 oferă informaţii referitoare la Virgil Tănase. - Boţoagă Valeriu – în 1958 era lt.-maj.
La 22 ianuarie 1958 oferă informaţii despre o persoană care “înjură regimul actual şi afirmă că trăieşte în teroare. Face agitaţie făcând comparaţie între nivelul de trai din trecut şi cel actual.” - Brădeanu Marian – în 1984 este col., şeful Serviciului I, Inspectoratul Judeţean Neamţ Securitate.
În iunie 1984 semnează o notă-raport de “completare la planul de măsuri asupra modului cum se va proceda pentru influenţarea numitului “Ursu” (Urzică Vasile) pentru a renunţa la concepţiile lui ostile”. - Breban Iosif – în 1958 este lt.-col., şeful Direcţiei Regionale MAI, Direcţia Cluj.
La 26 august 1958 redactează un raport: “despre deţinutul Goma Paul nu posedăm materiale informative, însă a fost pedepsit disciplinar.” - Breiner Gh. – în 1948 era lt., şef Secţia I, DRS Cluj.
- Brestoiu M. – în 1981 este colonel, şeful Securităţii Iaşi, Inspectoratul Judeţean Iaşi.
La 1 octombrie 1981 oferă informaţii referitoare la Virgil Tănase. - Briceag Nicolae – în 1950 este maior, şef Serviciu Judeţean de Securitate Dej.
- Brihac Florian – în 1981 este locotenent-colonel (lt.-col.), şeful Securităţii, Inspectoratul Judeţean Alba, serviciul III.
La 13 iunie 1981 identifică “persoane din judeţ care întreţin sau manifestă intenţii de a lua legătura direct sau prin intermediari cu posturi de radio străine” şi “rude ale colaboratorilor sau angajaţilor posturilor de radio străine”. - Bucuci Mihai – în 1989 este colonel, adjunct şef Direcţia V de securitate şi gardă, Securitate.
La 2 decembrie 1989 semnează un plan de măsuri pentru acţiunea Orient-’89. - Bucur Nicolae – în 1972 este general-maior (gen.-mr.), şeful Direcţiei D.G.T.O., Direcţia IX.
La 6 aprilie 1972 oferă informaţii despre coletul trimis lui Bodiu Anatolie de către o firmă din RFG.
În 1969 era general-maior, şeful Direcţiei IX, CSS, Direcţia IX, Bucureşti.
La 30 august 1969 semnează un plan de măsuri în care menţionează printre altele: “având în vedere conţinutul şi pericolul care-l prezintă activitatea ilicită despre care este vorba în scrisoare (în scrisoarea-manifest adresată lui Lungu Constantin) se impune a acţiona în mod operativ în vederea identificării autorului(lor)”. - Bucura Vasile – în 1981 este col., şeful Securităţii Gorj, Inspectoratul Judeţean Gorj.
La 12 iunie 1981 identifică persoanele din judeţul Gorj care sunt cercetate în problema “Eterul”. - Bucurescu Gianu – în 1989 este gen.-mr., şeful Securităţii Bucureşti, membru în Consiuliul de Conducere al Securităţii (DSS).
Ministru adjunct de Interne, 1985 – 1989. - Budişteanu N. – în 1958 era lt.-col., şef Direcţia III.
- Buica Ion – în 1989 este mr., Direcţia de Securitate şi Gardă.
În decembrie 1989 semnează Planul de măsuri pentru acţiunea Cristal –’90. - Bulă M. – în 1972 este căpitan, şef serviciu MI, Direcţia III.
La 21 iunie 1972 prezintă discuţia dintre ambasadorul RFG la Bucureşti, Erwin Wickert, şi o sursă a Securităţii, discuţie privitoare la Paul Goma. - Buleandră – în 1969 este lt.-col., ulterior colonel, şeful Serviciului I, Inspectoratul Judeţean Dâmboviţa (conform documentului din 2 martie 1975), venind de la Inspectoratul de Securitate al judeţului Teleorman.
La 30 august 1969 semnează un plan de măsuri în care afirmă: “având în vedere conţinutul şi pericolul care-l prezintă activitatea ilicită despre care este vorba în scrisoare (în scrisoarea-manifest adresată lui Lungu Constantin) se impune a acţiona în mod operativ în vederea identificării autorului(lor)”.
La 2 martie 1975 oferă informaţii despre o persoană neidentificată (probabil în legătură cu Lungu Constantin). - Bunea Dumitru – în 1989 este maior, Securitate, jud. Vâlcea.
La 7 februarie 1989 primeşte o notă informativă de la sursa “Haiducu”.
La 31 iulie 1989 propune deschiderea mapei de verificare în cazul lui Ion Guşetoiu. - Bunta F. – în 1981 este lt.-col., şeful Securităţii Ialomiţa, Inspectoratul Judeţean Ialomiţa.
La 12 iunie 1981 identifică persoanele din judeţul Ialomiţa care sunt cercetate în problema “Eterul”. - Burcă Mihail – în 1948 era gen., director Direcţia Superioară Politică din MAI.
În 1968 era gen.-col., adj. min. MFA. - Burtoiu Constantin – în 1989 este col., şeful Inspectoratului de Securitate Vâlcea.
În decembrie 1989 semnează planul de măsuri pentru acţiunea Cristal-’90. - Bodunescu Ion – în 1972 este lt.-col., adjunctul Inspectoratului şi şef al Securităţii, Inspectoratul Judeţean Dolj al MI, serviciul I.
La 3 iulie 1972, semnează o notă care relevă caracterul “duşmănos” al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizează că “în ziua de 30 iunie a.c. am intrat în mode secret în posesia scrierilor”.
În 1974 este colonel de Securitate, oraş Roşiorii de Vede.
La 10 iunie 1974, propune închiderea DUI (Dosar de Urmărire Informativă) privindu-l pe Lungu Constantin; colonelul Bodunescu aprobă şi cere “să fie dat şi în grija organelor de miliţie”.
Bodunescu Ion este în prezent (era 2003 – n.m.) decanul Facultăţii de Drept a Universităţii “Dacia” de la Băile Herculane. Deşi acestei universităţi i-a fost retrasă autorizaţia de funcţionare prin HG 1026/2001 şi 410/2002, ea continua totuşi să funcţioneze şi în primul semestru al anului 2003. Potrivit autorilor Raportului “Armaghedon 7”, Ion Bodunescu este autorul unui plagiat grosolan, ca şi al unor articole publicate, în prima parte a anilor ’90, în revistele România Mare, Politica şi Europa.
Citeste si articolele:
- Lista securiştilor din România comunistă – litera B (I)
- Lista securiştilor din România comunistă – litera A (I)
- Lista securiştilor din România comunistă – litera A (II)
- Societatea civilă din România este finanațată de foști securiști și actuali infractori
- Le Monde: ”Foştii securişti din România sunt astăzi în parlament, în presă, în administraţie”
Lista securiştilor din România comunistă – litera C (I) | A șaptea dimensiune says:
august 28th, 2019 at 8:47
[…] Lista securiştilor din România comunistă – litera B (II) […]