Odiseea lui Constantin Dobrogeanu-Gherea
sâmbătă, iulie 1, 2023 8:59
Înainte de 1989, adică în dictatura comunistă (ceauşistă), s-au spălat la greu creiere prin intermediul învăţământului preuniversitar şi universitar. Elevilor şi studenţilor li se repetau la infinit aceleaşi minciuni comuniste, împănate cu citate tembele din delirul bolşevic al ucenicului de cizmar, Ceauşescu Nicolae.
Una dintre metodele de spălare a creierelor copiilor şi tinerilor în dictatura comunistă (ceauşistă) a fost falsificarea grosolană a istoriei românilor, mai ales a istoriei recente. Astfel, istoria de după 1877 (anul declarării independenţei de stat a României) se rezuma, pentru comuniştii criminali veniţi pe tancurile lui Stalin, la istoria Partidului Comunist Român, fost social-democrat, grup terorist finanţat de Moscova şi care avea ca principal obiectiv distrugerea Regatului României.
Unul dintre personajele ce era ridicat în slăvi în manualele comuniste, plină de minciuni şi propagandă, a fost Constantin Dobrogeanu-Gherea, pe numele său adevărat Solomon Solomonovici Katz. Acesta era născut în Imperiu Ţarist, într-o familie de negustori evrei, era un agitator comunist vânat de poliţia ţaristă şi care a găsit un culcuş cald în Regatul României, loc de refugiu pentru mulţi terorişti comunişti ruşi şi nu numai.
De altfel, Partidul Comunist Român a fost scos în afara legii nu pentru că apăra drepturilor muncitorilor, aşa cum se minţea cu neruşinare în manualele comuniste, ci pentru că organiza atentate teroriste pe teritoriul României Mari şi milita pentru dezmembrarea României Mari („imperialiste”, cum spuneau teororiştii comunişti), prin furtul Basarabiei de către ruşii sovietici, ceea ce s-a şi întâmplat în 1940.
Revenind la Constantin Dobrogeanu-Gherea, rusnacul ce voia „revoluţie comunistă” în Regatul României, am găsit câteva informaţii interesante într-un număr din „Academia Caţavencu” (nr. 680/2004), într-un scurt articol pe care-l puteţi citi mai jos.
Odiseea lui Constantin Dobrogeanu-Gherea
Născut în Rusia în 1853, în satul Slaveanka, lângă Ekaterinoslav, Solomon Solomonovici Katz, rămas în istorie sub numele de Constantin Dobrogeanu-Gherea, intră în cercul revoluţionarilor ruşi la 17 ani. Urmărit de autorităţile ţariste pentru activităţi anrahiste, fuge în Crimeea, iar de acolo în România, într-un grup de contrabandişti.
Se angajează ca ucenic într-un atelier de cizmărie din Iaşi (se pare că foarte mulţi terorişti comunişti au fost ucenici de cizmari – n.m.), după care pleacă la Berna, unde contactează cercul socialiştilor ruşi din Elveţia.
Revine în România în 1875 şi se stabileşte la Bucureşti, unde întreţine financiar transporturile de manifeste anarhiste tipărite în Occident, destinate Rusiei.
Formează cercul socialist din Capitală şi se mută la Ploieşti, unde îşi propagă ideile în mediul proletariatului din industria petrolieră.
În timpul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878 îşi procură un paşaport american fals şi activează împotriva Rusiei sub numele de Robert Jenkes, obţinând concesiunea unor activităţi în spitalele ruse din Ploieşti, Buzău şi Brăila.
Sub acoperirea americană, întreţine o intensă agitaţie în rândul trupelor ruseşti din spatele frontului.
Surprins ca spion şi propagandist al revoluţiei, este atras de poliţia secretă ţaristă printr-o falsă telegramă în Constanţa, unde este arestat şi deportat în închisoarea „Petru şi Pavel” din Petrograd (la ruşi închisorile au nume de sfinţi; probabil că acolo erai trimis în lumea „sfinţilor” – n.m.).
După pronunţarea sentinţei va fi exilat pe viaţă la Mezen, lângă Arhanghelsk, pe ţărmul Mării Albe. Îl mituieşte pe gardian, evadează şi ajunge în Norvegia, pe un vas pescăresc.
În 1879 se va reîntoarce pentru totdeauna în România, unde obţine concesiunea restaurantului gării Ploieşti.
În 1880 publică primul manifest socialist din România, sub formă de scrisoare adresată ministrului-preşedinte I. Brătianu.
În 1882, intelighenţia grupată în jurul lui Gherea scoate revista de popularizare a ştiinţelor Contemporanul, care a influenţat profund formarea ideologiei tinerei generaţii a vremii, prin textele critice şi tendenţioase strecurate în conţinutul paginilor ei.
Citeste si articolele:
