Agentul KGB Mihai Caraman a fost numit de duetul kominternist Petre Roman – Ion Iliescu şef al SIE in perioada 1990 – 1992

vineri, ianuarie 12, 2018 13:56

Agentul KGB Mihai Caraman a fost numit de duetul kominternistul Petre Roman – Ion Iliescu şef al SIE in perioada 1990 – 1992Pe 3 sau 4 ianuarie 1990, la iniţiativa preşedintelui României (interimar) de atunci, Ion Iliescu, şi a ministrului de externe din acea perioadă, Sergiu Celac (translatorul dictatorului înainte de 1989), s-a gândit o formulă pentru serviciile secrete româneşti, după eliminarea dictatorului. Şi un grup de KGB-işti ce au pus mâna pe putere nu putea numi şef al SIE decât tot un agent KGB, generalul Mihai Caraman, cel care a fost scos din toate funcţiile pe care le deţinea, în 1968, de către Nicolae Ceauşescu, fiind bănuit că ar fi omul ruşilor (agent KGB). Se presupune că Petre Roman, şcolit la Toulouse, a fost în agentura lui Caraman la Paris, agentură ce lucra pentru KGB.

Generalul Mihai Caraman, personaj controversat al spionajului românesc, rămânea în fişele serviciilor secrete printr-o redutabilă acţiune de penetrare a structurilor NATO, în perioada războiului rece. Agentura Caraman, năşită de KGB (serviciul secret sovietic), în ciuda succesului a fost decapitată pentru că politica promovată de Ceauşescu căuta să se delimiteze de Moscova.

Trecut pe linie moartă din 1968, numit locţiitor la Şcoala de perfecţionare a ofiţerilor de Securitate de la Grădiştea, apoi adjunct al şefului Secţiei “F” – contrainformaţii, asupra lui Caraman a planat suspiciunea că ar fi agent KGB. Lucrat de ofiţerii de contrainformaţii din DIE, marginalizat, în ianuarie 1990 a fost numit prin ordinul generalului Militaru, ministrul Apărării de atunci, comandant al Centrului de Informaţii Externe şi adjunct al ministrului.

Alături de cea a lui Militaru, recunoscut ca omul ruşilor, numirea lui Caraman este contestată, apreciată ca o încercare a agenţilor de influenţă ai Moscovei de a-şi subordona noua putere politică. Pârât la SRI că medaliile KGB îi zăngăne pe piept, Mihai Caraman rămâne director al Serviciului de Informaţii Externe până-n 1992, datorită relaţiilor speciale cu Petre Roman. Ca şef al SIE, asupra lui Caraman planează suspiciunea că ar fi dat Direcţiei de Supraveghere a Teritoriului din Franţa (DST) probe privind colaborarea fostului ministru francez al Apărării, Charles Hernu, cu serviciile secrete sovietice, româneşti şi bulgare. Deconspirarea lui Hernu s-a făcut fără girul Bucureştiului, unele voci considerând-o ca o încercare de apropiere a lui Petre Roman de Franţa. Nii francezilor nu le-a fost foarte clar de ce Caraman a acţionat împotriva intereselor României.

“Le Figaro” din 10 noiembrie 1998: “La 3 luni după ce a obţinut ridicarea secretului în probleme de apărare în afacerea Hernu, judecătorul Jean-Paul Valat nu dispune încă de toate indiciile culese de DST. Cel puţin două dintre ele – a căror veridicitate a fost verificată de Le Figaro – nu au putut fi depuse la dosar. După vizita sa la sediul DST, judecătorul Valat a plecat cu copia dosarului Hernu, tradus din română de contraspionajul francez, şi care detaliază contactele fostului ministru al lui Francois Mitterand cu URSS şi sateliţii săi pe perioada 1960 – 1981. O primă anexă care lipseşte acestui dosar a fost clasată ca secret de stat. Este vorba de o notă de sinteză care prezintă fişele făcute de serviciile secrete româneşti. Ele nu făceau stricto sensu parte din dosarul Hernu şi deci n-au putut fi remise judecătorului de actualul director al DST, prefectul Jean-Jacques Pascal.

După informaţiile noastre, fostul director adjunct al DST, Raymond Nart, a “recuperat” dosarul Hernu în două faze. Mai întâi a stabilit un contact cu agentul român Mihai Caraman, în 1991, în cursul unei călătorii oficiale a unei delegaţii franceze în România. La câteva luni, Mihai Caraman a plecat la Paris şi a înmânat omologului său francez notele serviciului secret român referitoare la colaborarea cu Charles Hernu. “Motivaţiile care l-au împins pe român să facă acest gest rămân neclare”, titra Le Figaro. Dovada că Mihai Caraman l-a “dat” francezilor pe Hernu este că dosarul a fost ascuns în mai multe rânduri de persoane suspuse, între care şi preşedintele (Franţei) Mitterand. N-am câştigat nimic nici noi, nici francezii.

Dispariţia fondurilor externe ale Securităţii este o altă bilă neagră în biografia generalului Caraman. Aflat la pensie în 1990, generalul Angelescu a fost reactivat de Caraman şi numit adjunct la SIE. Ocupându-se de banii pentru spionajul extern, Angelescu ştia destule despre fondurile secrete. Odată cu plecarea agentului KGB Caraman s-a pierdut urma banilor. (“Academia Caţavencu”, nr. 404/1999)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu

Ro2.ro