Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XLIII)

marți, aprilie 3, 2018 10:04

Elena CeausescuDespre lipsa de respect şi luptele intestine (corespondenţă din Infern)

– Cum ierea, tovarăşu’ Dej, să mă deşprinz io dîn partid, pîn şaizeci? Să formez şi io o aripă populară, să zicem grupu’ dă la Scorniceşti, şi să facem gât pă la Congresu’ opt?
– Era nasol de tot, cred că pân-a doua zi nu te mai apuca Lenuţa viu, pe tine, cât şi nici pe restu’ de trădători. Da’ ce-ţi veni, aşa din senin?
– Nu din senin îmi veni, îmi veni dă la ţărănişti. Vedeţi, tovarăşu’ Dej, că s-a dus dracu’ reşpectu’ omului către om?
– Pe ce te bazezi?
– Mă bazez pă lipsa dă dişciplină care ie torelată în mod nepermis la neşte ielemente trădătoare care vrea să întineze sfintele idealuri ale – ca să zic aşa – ţărănizmului. Dumneavoastră l-aţi văzut pă grupu’ ăsta a lu’ Vasile (Radu Vasile, fost prim-ministru ţărănist, bănuit de legături cu KGB – n.m.) care s-a deşprins, tovarăşu’ Ghiţă? Păi, cum ierea să ne deşprindem noi de tovarăşu’ Stalin, dă iegzemplu? Sau dă tovarăşu’ Lenin? Ce, noi am inventat socializmu’? Noi am suferit pentru el? Canci!
– Poate tu n-ai suferit, că demenţii nu simt nimic, da’ eu am suferit, boule, că pe mine m-a radiat ruşii cu plutoniu!
– Bun, da’ tot n-am suferit noi ca înaintaşii, tovarăşu’ Dej. Şi nici nu ne-a trecut nouă prin capuri să deşcoperim comunizmu’. Asta vreau io să zic.
– Mă rog, şi ce-i cu asta?
– Păi, cum ce-i? Ie grav dă tot, că s-a dus dracu’ tradiţia dă reşpect care ierea pă vremea noastră şi-a lu’ alde Maniu! Păi, la câtă puşcărie a luat dă la noi părinţii ţărănizmului, nici să le pupe picioarele nu merită ăştia dă azi! D-apăi să-şi bată joc dă memoria lor cu trădarea şi cu manevrele dă culise să iese iei şefi! Poate dacă face şi ei nişte puşcărie penală pă corupţie şi-i iegalează pă bătrâni la anii dă bulău, doar atunci să mai aibă lumea încredere în iei. Da’ almintrelea, nu prea crez! Zău dacă mai ştii în România cu cine să votezi, tovarăşu’ Dej! (“Academia Caţavencu”, nr. 427/2000)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu

Ro2.ro