Lista securiştilor din România comunistă – litera C (I)

miercuri, august 28, 2019 8:47

SecuristiLista securiştilor din România comunistă – litera C (I)

  • C. Garabedian – în 1955 era lt.-col., locţiitor şef Direcţia VII, MAI.
    La 1 august 1955 oferă informaţii despre Nicolae Adameşteanu: “Nu rezultă că cel în cauză să aibă un frate în Italia”.
  • C. Tinică – în 1961 era căpitan, adjunct şef secţie MAI, Direcţia Regională Bucureşti.
    La 21 ianuarie 1961 afirmă într-o notă: “Pe viitor în astfel de ocazii când elementele cu domiciliu obligatoriu dolicită la Dvs. învoiri asupra cărora nu sunteţi de acord, nu mai este necesar să ne înaintaţi cererile, ci urmează să le răspundeţi direct că nu s-a aprobat învoirea respectivă”.
  • Călinescu Gheorghe – în 1981 era lt.-col., şeful Securităţii Brăila, Inspectoratul Judeţean Brăila, Securitate.
  • Câmpeanu C. – în 1948 era lt.-col., Şef Dir. Reg. Securitate, Ploieşti.
  • Cîmpeanu Romeo – în 1981 era colonel, şeful Inspectoratului Judeţean Argeş, Securitate. În 1989 era gen.-mr.
    La 2 decembrie 1989 semnează planul de măsuri pentru acţiunea Orient-’89.
  • Călinoiu Alexandru – în 1972 era lt.-col., inspector-şef, Inspectoratul de Securitate al judeţului Vaslui.
    La 13 aprilie 1972 oferă informaţii despre Chefneux Dumitru şi Chefneux Georges.
  • Cămui Vasile – în 1952 era lt.-maj., procuror militar, Tribunalul Militar Bucureşti, Secţia a II-a.
  • Carata – maior, Securitate.
  • Cârnu Apostol – în anii ’80 era colonel, comandantul UM 05135 Bucureşti, Unitatea Specială “S” a DSS (Direcţia Securităţii Statului).
  • Cârstea Adrian – în 1985 era maior.
  • Cearec C. – în 1964 era căpitan.
    La 11 decembrie 1964 primeşte o notă informativă.
  • Ceia A. – în 1948 era maior, DRSP Iaşi.
  • Cenuşă Pătru (Petru) – în 1974 era sg.-major, Postul de Miliţie Vlădeşti.
    La 22 octombrie 1974 primeşte o notă informativă de la sursa “Valerică”.
  • Cercel Ion– în 1982 era maior, MI.
    În aprilie 1982 semnează Raportul cu concluzii privind Meditaţia Transcendentală.
  • Cernat Gheorghe – maior, Inspectorat Securitate jud. Dâmboviţa.
  • Ceslanschi Ion – în 1949 era Director adjunct Direcţia X Administraţie, Secretariat şi Cifru.
  • Chifane Constantin – în 1964 era locotenent. Primeşte mai multe note informative.
  • Chircu Dumitru – în 1949 era sublocotenent, SJSP, Bacău.
  • Chiricu D. – în 1958 era căpitan, adj. Şef serv. Dir. III.
  • Chirilă Florian – maior, Inspectorat Securitate jud. Bihor.
  • Chiriţă – în 1952 era locotenent-major, Raionul de Securitate Tîrnăveni, jud. Mureş.
  • Chişiu Simion – în 1981 era lt.-col., ofiţer C.I.
    Primeşte mai multe note informative.
  • Chivu Andrei – în 1961 era lt.-maj., iar în 1979 avansase deja la gradul de lt.-col., MAI Râmnicu Vâlcea.
    La 25 februarie 1961 primeşte o notă informativă de la sursa Iosif Schmidt: “La Vlădeşti, profesorul … spune veşti de la Radio Londra, Paris etc. Guşetoiu Jean stă pe lângă el şi-l roagă că ce mai e nou?”.
    La 5 iunie 1979 redă o notă informativă cu sursa neprecizată.
  • Chiţoiu Ion – în 1986 era lt.-col., şeful Securităţii Dolj, Inspectoratul Judeţean Dolj al MI, serviciul I.
    La 10 februarie 1986 primeşte nota informativă nr. 103/UC/002117.
    Oferă informaţii despre Vasile Gavrilescu şi familia acestuia după plecarea lor în Franţa (în aprilie 1985); o parte din informaţii sunt obţinute prin interceptarea scrisorilor pe care soţia lui Gavrilescu şi fiica acestuia le trimit rudelor şi cunoştinţelor din România.
  • Chiţoiu Ivan – procuror, Procuratura Regiunii Hunedoara.
  • Chiţu Octavian – în 1989 era maior, şef Unitate I Securitate Bucureşti.
    În decembrie 1989 semnează Planul de măsuri pentru acţiunea Cristal –’90.
    Până la 12 august 1999, Octavian Chiţu a funcţionat ca general de brigadă, şeful Statului Major al Academiei de Poliţie “Al. I. Cuza”.
  • Chiva Gheorghe – lt.-maj., locţiitor politic Brigada I Pază Bucureşti.
  • Chivu Ion – în 1981 era colonel, şeful Securităţii Buzău, Inspectoratul Judeţean Buzău, Securitate.
  • Cîmpeanu Constantin – în 1950 era lt.-col., director Regionala de Securitate Ploieşti.
  • Cioană Gheorghe – în 1981 era căpitan, şeful Biroului III, Inspectoratul Judeţean Gorj.
  • Ciobanu Florin – în 1985 era lt.-maj., Inspectoratul Judeţean Dolj, Serviciul III.
    La 20 martie 1985 semnează o notă – presiuni exercitate asupra lui Dimitrie Drăghicescu, profesor la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii din Craiova, şi percheziţii la domiciliul acestuia.
  • Ciobanu Gh. – în 1947 era comisar ajutor, şef Bir. 2, Siguranţa Sighişoara.
  • Ciobanu Gheorghe – în 1989 era colonel, şef de Stat Major, Securitate.
    În decembrie 1989 semnează Planul de măsuri pentru acţiunea Orient-’89.
  • Cioclu – în 1949 era colonel, Direcţia Generală a Miliţiei.
  • Ciocoiu Ştefan – în 1969 era căpitan, Inspectoratul de Securitate al judeţului Teleorman.
    La 20 septembrie 1969 semnează un proces-verbal de percheziţie a locuinţei lui Constantin Lungu.
  • Cîrciumărescu Ilie – în 1951 era căpitan, Securitate.
  • Cireaşă Marian – în anii ’80 era locotenent, biroul Înscrisuri, secţia a II-a, Unitatea Specială “S” a DSS.
  • Cîrnu Ion – în 1953 era căpitan, şef grup operativ Făgăraş, Securitate.
  • Ciupercă Haralambie – în 1984 era căpitan, Inspectoratul Judeţean Neamţ Securitate, Serviciul Informaţii Interne.
    În iunie 1984 este menţionat într-o notă-raport de “completare la planul de măsuri asupra modului cum se va proceda pentru influenţarea numitului “Ursu” (Urzică Vasile) pentru a renunţa la concepţiile lui ostile”.
  • Cîrstoiu Dumitru – în 1960 era maior, Direcţia Regională MAI Argeş.
  • Ciucă Ion – în 1988 era maior, şef serviciu Securitatea Municipiului Bucureşti.
    La 13 noiembrie 1988 trimite o notă: “În cadrul acţiunii “Petarda”, vă rugăm să ne comunicaţi cât mai urgent posibil, cum este cunoscut de către dvs. numitul Filip Iulius”.
  • Ciucă Nicolae – în anii ’50 era lt.-maj., lucrător operativ, zona Cluj, Serviciul Bande, Securitate.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu