A șaptea dimensiune

Oamenii vor avea la nesfârşit complexul Turnului Babel. Acela de a construi pe verticală. Turnurile senioriale din Evul Mediu au declanşat o competiţie fără precedent în Italia. Ele se mai văd şi astăzi în Pavia şi Bologna. A urmat întrecerea catedralelor gotice. Au învins cele din Ulm şi Köln.

Bisericile de lemn maramureşene sunt cele mai înalte din lume. Ele depăşesc de departe pe cele din sudul Norvegiei, numite stavkirker, de la Borgund, Eidsborg, Høyjord, Høre, Laerdal, Rødven sau Røldal.

Până la revoluţie, recordul mondial l-a deţinut biserica „Sfântul Arhanghel” din Şurdeşti, cu o înălţime de 54 de metri. El a fost depăşit, în 1997, de biserica mănăstirii Bârsana, înaltă de 57 de metri.

Părintele Grigore Luţai din Săpânţa a spart toate canoanele. El a ctitorit, de curând (la începutul anilor 2000 – n.m.), Mănăstirea Săpânţa-Peri, care cu cei 75 de metri ai săi a câştigat supremaţia mondială.

Costurile lăcaşului sunt incomensurabile. Cea mai mare parte a investiţiei provine din donaţii private. Crucea centrală are şase metri şi este placată cu patru kilograme şi jumătate de aur. Metalul a fost donat de omul de afaceri Adamescu, patronul magazinului „Unirea”.

Specialiştii consideră că recordul Săpânţei nu poate fi egalat, dat fiind faptul că monumentul este făcut din lemn de stejar, spre deosebire de cel din Bârsana, construit din brad, care pune cu totul alte probleme tehnice.

Cu cei 65 de metri proiectaţi, se pare că biserica în construcţie (în 2005 – n.m.) din Ieud-Crucişoare va deţine recordul mondial pentru una din lemn de brad.

Cele trei lăcaşuri moderne de cult se alătură numărului de 34 de biserici vechi de lemn din Maramureş. În Norvegia, s-au mai păstrat 28 de monumente, dintre cele aproape o mie, care sunt cele mai vechi biserici de lemn din lume şi datează, majoritatea, din secolul al XI-lea. („Academia Caţavencu”, nr. 687/2005)