A șaptea dimensiune

Într-o dimineaţă de februarie 1821, Tudor Vladimirescu era trezit din veghea lui de Iordache Olimpiotul şi Farmache, soli trimişi de Ipsilanti să vrăjească pandurimea în problema Eteriei. C-o fi, c-o păţi, că noi am avut ideea, că-i vorba de folosul creştinătăţii, că uite de-aia e bine să fim noi şefi. Până să se dumirească bravii […]

Noaptea căzu ca din senin, pe o ploaie s-o tai cu cuţitul. Pandurii căzură şi ei unii peste alţii, răpuşi de oboseala unei zile de jaf. Curând, în tabără se auzeau doar sforăiturile străjilor, dacă ar mai fi fost careva treaz să le asculte. Dar, surpriză, cineva era totuşi treaz. Aţi ghicit, fireşte, că ne […]

Căci nu este căpitan şi nici voievod ţigan, cum e Vidra şi Răzvan … pandurii mărşăluiau pe străzile Bucureştiului. Deodată … Deodată se făcu seara, câteva ceasuri mai târziu. Adunaţi în jurul focului, oamenii lui Tudor Vladimirescu şedeau cu ochii aţintiţi pe găinile puse la frigare direct din ograda celui mai apropiat gospodar şi cu […]

Şi, cum ziceam, în acea seară cu specific românesc, pandurii aşteptau moartea naturală a domnului fanariot Alexandru Şuţu, precum şi sosirea datei istorice de 23 ianuarie 1821, dată considerată mai târziu ca fiind momentul de debut al evenimentelor din ianaurie 1821. Că atunci a avut loc o revoluţie sau că ea s-a transformat în lovitură […]

Şi, cum ziceam, pandurii atâta aşteptau. Însă, cum aşteptau ei căscând nerăbdători, seara, la focul de tabără, alcătuit din ultimele rămăşiţe ale unui sat aflat pe traseu, un pandur mai bătrân şi cu oarecare deprindere a buchei, începu a face o comparaţie frumoasă între domnul Tudor Vladimirescu şi Mihai Viteazul, doar-doar o mai spori avântul […]

Pandurii lui Tudor Vladimirescu erau olteni. De bunăvoie şi nesiliţi de nimeni altcineva decât de stăpânire, ei s-au înrolat în armatele austriece şi ruseşti pentru oarece bătălii cu turcii pe la finele lui XVIII şi începutul lui XIX. Altfel, băieţi buni să-i pui pe rană imediat ce ţi-au provocat-o, dacă-i scoteai din sărite. În timp […]