Geneza poporului român, într-o altă prezentare

luni, ianuarie 23, 2017 19:21
Posted in category Istorie

Traian si DecebalLa fel ca în marile iubiri, cuplul istoric implicat în nasterea poporului român, adică tatăl latin și mama get-begetă, a consumat mai întâi o dragoste cu năbădăi, care, finalmente, a cauzat decesul prematur al soției, înjungiate de mii de ori de bestia ațâțată de hidromel, holde, viezure, mânji și alte băuturi dăunătoare aflate la îndemâna cotropitorului.

Pe scurt, bătălia de la Sarmizegetusa a debutat în vara lui 106 în locul numit la vremea aceea simplu – Sarmizegetusa. Capii răutăților – dacă e să considerăm evenimentele din perspectiva gazdelor – a fost legiunile II Adiutrix, IV Flavia Felix, respectiv VI Feratta, aflate în mare criză de personalitate din pricina trecerii lor pe linie moartă în proporție de 30%, în urma unei ospitaliere ambuscade.

Dacă primul asalt roman este respins de daci, al doilea de scabie și al treilea de păduchi,al patrulea atac roman este de cord și trecut în contul împăratului turbat de furie. Restul episoadelor le descifrăm cu ușurință de pe Columna Traiană, în varianta ei definitivă, dată publicității doi ani mai târziu.

Asediatorii pornesc iarăși, bizuindu-se pe renumitele lor mașini de război. Tot pe ele se bizuie și dacii atunci când, cu cazanele de smoală-n mâini, caută din priviri un loc unde adversarii sunt adunați la un loc. Dar latinii nu se lasă și construiesc o fortificație (agger) paralelă cu cetatea, dar ceva mai înaltă, de unde se putea număra ușor câți daci au mai rămas.

Plătesc apoi cu bani peșin pe trădătorul Bastus, care, în nemernicia lui, ca un câine turbat, a mușcat mâna care îl hrănise, arătând romanilor de unde se închide apa rece în cetate. Tot pe Columnă, într-o scenă de un dramatism zguduitor, doi pileati rupți de sete își împart ultimele rezerve de apă minerală, în timp ce trei centurioni împart cuplul în porții mai mici.

Epuizați de atâta formare a poporului român, dacii pun bagajele la spinare și cetatea la foc mic și se retrag de la fața locului care – trebuie să recunoaștem – era tare desfigurată. Cuceritorii intră curioși în incinta sacră a dacilor, stau puțin și ies la aer înjurând. Apoi toată lumea în aclamă la unison pe Traian, după cum se poate auzi de pe aceeași inepuizabilă Columnă.

Dar pe dârza față a împăratului se pot zări două cute orizontale apropiate. Între ele, fruntea pare să ascundă o încruntată nedumerire: dacă vitejii săi legionari i-au adus, după anunțul recompensei, capul lui Decebal de șase ori, de ce atunci, la picioarele sale auguste, poți număra liniștit douăsprezece mâini drepte? (“Academia Cațavencu”, nr. 292/1997)
Va urma.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

One Response to “Geneza poporului român, într-o altă prezentare”

  1. Cearta ungurii cu sfada, dar mai bine cu Posada | A șaptea dimensiune says:

    mai 5th, 2019 at 17:20

    […] Geneza poporului roman, intr-o alta prezentare […]

Adauga un comentariu