Ce căuta neamţu-n Oltenia?

joi, iulie 26, 2018 9:32
Posted in category Istorie

Epoca fanariotaÎn anul 1735, pe tronul Munteniei urcă pentru a treia oară Constantin Mavrocordat. Domniile lui Costică înscriu în ritmul de pendul al guvernărilor fanariote, dar au perioade de oscilaţie ceva mai mare, deoarece Măria-Sa e neîntrecut în sforile Înaltei Porţi. De data asta exerciţiul funcţiunii ţine şase ani şi e plin de peripeţii militare – ghinion care se resimte substanţial în încasările mandatului.

În vara lui 1737, ca o consecinţă a războiului ruso-austriac, austriecii intră în Muntenia, unde turcii erau deja. Generalul Wallis ocupă Curtea de Argeş şi Câmpulungul, în timp ce Constantin se ocupa cu fuga de la Bucureşti la Turtucaia, trecând printr-un alt loc cu răsunet istoric – Olteniţa. Cotroceniul – simbolul puterii valahe şi sediul ingineriilor financiare greco-turceşti – cade în laba nemţilor după prima salvă de tun. Constantin, care n-avea tunuri fiind ocupat preponderent cu jefuirea ţării, nu cu înzestrarea armatei, a cerut ajutor otoman. Sultanul a ales din oferta de preţuri a armatei un corp ieniceresc la mâna a doua, pe care i l-a dat domnului în leasing, cu rate pe trei ani.

La vederea regimentului otoman, austriecii s-au lansat într-o retragere civilizată. Pârjolind din goana calului Târgovişte, Câmpulungul şi alte focare de cultură valahe, ei au fixat graniţa Europei Occidentale undeva în Oltenia.

Ienicerilor veniţi în ajutorul lui Costică li s-au adăugat 6.000 de tătari care, până să afle exact cine e inamicul, au jefuit, pentru siguranţă, nişte sate din Teleorman, cu tot cu locuitorii lor morţi. Constantin Mavrocordat a ţinut să liniştească imediat suspiciunile populare create cu acest prilej. În consecinţă, el a dat un manifest către populaţia complet debusolată, rugând-o să nu mai fugă din calea iataganului turc sau a făcliei tătare, deoarece aceste hoarde de ucigaşi ascund de fapt nişte mari suflete de eliberatori.

În Oltenia, situaţia austriecilor s-a agravat, ei fiind încolţiţi suplimentar de Paşa de Vidin. Cuprinşi pe de-o parte de silă, iar pe de altă parte de dorul de casă, ei se retrag şi din Craiova sau, mai exact, din ceea ce a mai rămas din Craiova. Trecând Dunărea, trupele împăratului o pornesc definitiv spre burgurile lor occidentale, pline de trufie şi de catedrale, clădite în timp ce noi, iată, ne batem cu turcii – chiar dacă din poziţia de aliaţi. Astfel, prin plecarea armatei austriece de pe teritoriul Olteniei, poporul nostru s-a eliberat complet de sub jugul civilizaţiei, de sub asuprirea ordinii şi de sub apăsătoarea povară a seriozităţii pentru următorii trei sute de ani. (“Academia Caţavencu”, nr. 495/2001)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

3 Responses to “Ce căuta neamţu-n Oltenia?”

  1. Ce căuta neamţu-n Moldova | A șaptea dimensiune says:

    septembrie 19th, 2018 at 15:21

    […] Ce căuta neamţu-n Oltenia? […]

  2. Constantin Mavrocordat trece pe tronul Moldovei | A șaptea dimensiune says:

    februarie 3rd, 2019 at 16:35

    […] Ce căuta neamţu-n Oltenia? […]

  3. Constantin Mavrocordat trece pe tronul Moldovei (II) | A șaptea dimensiune says:

    februarie 3rd, 2019 at 16:40

    […] Ce căuta neamţu-n Oltenia? […]

Adauga un comentariu