Mărturisiri din România profundă

marți, iulie 22, 2008 11:54
Posted in category Literatura, Locale

România profundăNu ştiu alţii cum sunt … ar fi un început. Dar am să încep altfel. Ştiu cum sunt acum. Nu ştiu ce-aş fi fost dacă … Mă-ntreb uneori ce-aş fi fost dacă n-aş fi urmat cursurile unei facultăţi, dacă n-aş fi întâlnit câţiva oameni deosebiţi cărora le datorez mult, dacă n-aş fi citit câteva cărţi care mi-au schimbat modul de a gândi şi a înţelege, dacă nu m-aş fi îndrăgostit, şi prin ochii acelor fete deosebite viaţa părea, poate chiar şi era, de o frumuseţe aparte.

Oare aş fi fost la fel de abrutizat ca unii de pe aici? Aş fi furat pentru a-mi hrani copii sau, mai rău, aş fi călcat pe viaţa şi sufletul altora pentru că am de hrănit nişte guri (ani de zile am auzit replica “A furat, n-a furat, trebuia să se descurce, doar are familie, copii de hrănit …”)? Aş fi ucis animale cu o cruzime şi bestialitate greu de imaginat pentru cineva ce are în suflet “modelul Hristos” (mi-e greu să cred că aceşti indivizi posedă vreo urmă de har sau de credinţă)? Aş fi silit pe alţii să trăiască după valorile mele şi modul meu îngust de a înţelege realitatea? Aş arunca peste tot resturi, ambalaje, … după principiul “nu-i la mine, iar în rest nu mă priveşte”? Aş fi redus întrega personalitate a unui om la latura procrearii, după o judecată de genul “are copii, familie este complet”, chiar dacă modelul şi educaţia propuse de acel individ sunt de cea mai joasă speţă? Aş fi considerat munca fizică drept singura acceptată şi acceptabilă, în condiţiile trecerii mai multor milenii de la prima diviziune a muncii? I-aş fi mituit pe funcţionarii primăriei pentru nişte firimituri în plus, dar aş fi continuat să pierd timpul aşteptând ca alţii să-mi rezolve problemele? Aş fi mers la Biserică pentru a-i cădea duşmanului meu o cărămidă în cap, dar nici într-un caz pentru întâlnirea în spirit şi har cu Dumnezeu? Aş fi mers la Biserică pentru a “ieşi din casă” sau a-mi etala hainele recent cumpărate, dar nu pentru că simt nevoia de reculegere şi rugăciune? Aş fi văzut în cel ce are alte idei decât mine un posibil vrăjmaş? Aş fi încercat să le impun altora binele meu şi să-i condamna pentru binele este altul pentru ei? Poate c-aş fi făcut toate acestea şi nu numai …

Aşa însă continuu să cred că adevărul unei afirmaţii nu este dat de numărul celor care cred în ea şi că, indiferent de scop, trebuie să ţinem cont de mijloace. Până la urmă, scria Noica, putem mânca din aceeaşi farfurie, dar ideile ni le alegem singuri. Iar atunci când te simţi mai bine în turmă să nu uiţi că modul de a gândi şi acţiona al unui grup este mai jos decât modul de gândire al celui mai decăzut din acel grup. Iar până la urmă adevărul tot iese la iveală în momentele când eşti singur cu propria conştiinţă sau singur în faţa Divinităţii.

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

14 Responses to “Mărturisiri din România profundă”

  1. Ce-au înţeles unii din dictatura comunistă | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 21st, 2014 at 12:43

    […] Mărturisiri din România profundă You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site. Tags: comunism, havirna, tataraseni […]

  2. Ce a-nsemnat Revoluţia pentru mine (I) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 21st, 2014 at 12:54

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  3. Ce mai fac mirenii, atunci când nu ucid capra vecinului | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 25th, 2014 at 19:14

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  4. Domnului profesor, cu dragoste (de Mircea Cartarascu) | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 11th, 2015 at 19:29

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  5. De ce românul nu e ceh | A șaptea dimensiune says:

    martie 1st, 2015 at 14:37

    […] Citeste si articolul Mărturisiri din România profundă […]

  6. Amintiri din Gulag (III) | A șaptea dimensiune says:

    martie 2nd, 2015 at 17:54

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  7. Amintiri din Gulag (I) | A șaptea dimensiune says:

    martie 23rd, 2015 at 17:21

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  8. Peneliştii lui Peşte | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 4th, 2015 at 12:48

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  9. Când va ieşi Nordul Moldovei din Evul Mediu? | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 4th, 2015 at 12:51

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  10. Să-i urâm pe unguri, dar să le luăm banii | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 4th, 2015 at 12:53

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  11. Știri locale (scurte, da’ proaste) | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 10th, 2015 at 17:25

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  12. 13 sfaturi pentru viata | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 25th, 2015 at 18:43

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  13. Amintiri din perioada dictaturii | A șaptea dimensiune says:

    iulie 6th, 2015 at 13:32

    […] Mărturisiri din România profundă […]

  14. Viata in gulagul PSD-ist (I) | A șaptea dimensiune says:

    august 17th, 2015 at 17:42

    […] Cum a devenit religia ortodoxă complet inutilă pentru ciobanul mioritic […]

Adauga un comentariu