A șaptea dimensiune

Vreme de doi ani după intrarea lui Scarlat Ghica în istoria medicinei prin spectaculosul său deces, în Ţara Românească a fost consemnată o singură activitate. Alexandru Scarlat Ghica, fiul şi urmaşul la tron al mortului, s-a străduit din răsputeri să ducă la bun sfârşit Mănăstirea Sfântul Spiridon Nou, începută de babac în timpul vieţii. Astfel, la capătul celor doi ani de muncă pe brânci, Alex răsuflă uşurat căci, dând gata edificiul, avu în sfârşit unde să-l îngroape pe defunct.

Cum între timp vremea trecuse şi veni anul 1768 – an stabilit pentru începerea războiului ruso-turc – tânărul domn nu mai avu răgaz pentru alte realizări. Acest război, în care ruşii au pus mult suflet, turcii mult foc şi românii foarte multe gospodării, avea să devină celebru mai ales prin strălucitele pagube produse teritoriului nostru, implicat în dezastru doar cu oameni, holde şi localităţi.

Din start, turcii se bazau pe sprijinul perfid al tătarilor. Hanul însă se baza pe sprijinul tupeului său proverbial şi ceru toate şpăgile din nomenclatorul otoman. În plus, cunoscând perfect părerea fanarioţilor despre alţi fanarioţi, pretinse o sumă frumuşică şi următorului domn, Grigore al III-lea Ghica. Grigore urma să-l înlocuiască pe Alex după ce hanul intervenea pe lângă sultan. Cele 300 de pungi încasate de Ghirai au perfectat rapid biznisul şi astfel domnia lui Alexandru Scarlat Ghica se sfârşi. Cu puţin înainte ca viaţa însăşi a eroului nostru să aibă aceeaşi soartă. (“Academia Caţavencu”, nr. 521/2001)

Citeste si articolele:

• Marius Diaconescu, lector, doctor în istorie: „Sergiu Nicolaescu a falsificat istoria românilor”
• Monarhia decoreaza grupul infractional organizat si sta la masa cu Mafia
• Partidul Comunist Roman inainte de invazia sovietica: 720 membri, 84% straini
• Ei, rusii, acesti criminali care au adus numai lacrimi si suferinta pe unde au trecut
• Octavian Goga: „Romania, tara de secaturi, tara minora”