Previzibilele evoluţii ale brand-ului Ghica

duminică, august 26, 2018 14:34
Posted in category Istorie

Epoca fanariotaVreme de doi ani după intrarea lui Scarlat Ghica în istoria medicinei prin spectaculosul său deces, în Ţara Românească a fost consemnată o singură activitate. Alexandru Scarlat Ghica, fiul şi urmaşul la tron al mortului, s-a străduit din răsputeri să ducă la bun sfârşit Mănăstirea Sfântul Spiridon Nou, începută de babac în timpul vieţii. Astfel, la capătul celor doi ani de muncă pe brânci, Alex răsuflă uşurat căci, dând gata edificiul, avu în sfârşit unde să-l îngroape pe defunct.

Cum între timp vremea trecuse şi veni anul 1768 – an stabilit pentru începerea războiului ruso-turc – tânărul domn nu mai avu răgaz pentru alte realizări. Acest război, în care ruşii au pus mult suflet, turcii mult foc şi românii foarte multe gospodării, avea să devină celebru mai ales prin strălucitele pagube produse teritoriului nostru, implicat în dezastru doar cu oameni, holde şi localităţi.

Din start, turcii se bazau pe sprijinul perfid al tătarilor. Hanul însă se baza pe sprijinul tupeului său proverbial şi ceru toate şpăgile din nomenclatorul otoman. În plus, cunoscând perfect părerea fanarioţilor despre alţi fanarioţi, pretinse o sumă frumuşică şi următorului domn, Grigore al III-lea Ghica. Grigore urma să-l înlocuiască pe Alex după ce hanul intervenea pe lângă sultan. Cele 300 de pungi încasate de Ghirai au perfectat rapid biznisul şi astfel domnia lui Alexandru Scarlat Ghica se sfârşi. Cu puţin înainte ca viaţa însăşi a eroului nostru să aibă aceeaşi soartă. (“Academia Caţavencu”, nr. 521/2001)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu