Cincizeci de ani de apatie medievala

sâmbătă, februarie 3, 2018 14:51
Posted in category Istorie

Adevarata istorie a romanilorÎn momentul în care ungurii tranşau chestiunea independenţei cu Litovoi cu tot, contemporanii viteazului voievod îşi spuneau dezamăgiţi că unde nu-i cap, el poate fi găsit lângă picioare. Un timp, noţiunile progresiste ale vremii, cum ar fi libertatea, suveranitatea, autonomia teritorială şi universităţile în limba hună au fost lăsate baltă. Cnezii valahi se mulţumeau să aştepte un moment prielnic descălecatului şi, până atunci, împinşi de foame, încălecau şi mergeau la vânătoare după un tipic păstrat până în zilele noastre.

Urmează, aşadar, vreo cincizeci de ani de ceaţă totală. Din 1277, când Litovoi a ieşit din istorie, până în 1324, când Basarab a intrat, un mister general învăluie faptele românilor din zonă. Documentele lipsesc cu desăvârşire, la fel cum lipseau anumite dosare ale unor securişti după 1989. Aşa se face că, pe vremea Întemeietorului, dacă-ţi doreai vreo funcţie mai acătări în noul stat de drept, spre exemplu, clucer sau paharnic, şeful de cadre al voievodului te întreba ce-ai făcut în ultimii cincizeci de ani. Şi cum media de viaţă, pe atunci, era cam de 30 – 35 de ani, trebuia să vii la examen şi cu părinţii.

În fine, precis nu ştim nimic, dar de bănuit putem bănui la nesfârşit. Bănuim de pildă că în stânga Oltului era mai multă voinţă politică decât în dreapta lui şi că această voinţă a trecut în repetate rânduri apa pentru a-şi impune politica prin vot secret, nocturn şi universal (bărbaţi, femei, copii, bătrâni). Aşadar, din Argeş şi de la Câmpulung a pornit sămânţa întemeierii, a independenţei, ba chiar, cum vom vedea mai târziu, a scandalului. Tatăl lui Basarab se pare că a fost Tihomir. Dar pe cine a omorât dânsul precis şi cine l-a căsăpit exact pe dumnealui nu vom şti niciodată. În fond, după un anumit timp, crimele care fac istorie se prescriu. (“Academia Caţavencu”, nr. 409/1999)

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

2 Responses to “Cincizeci de ani de apatie medievala”

  1. Negru Voda trece, cu tovarasi zece | A șaptea dimensiune says:

    februarie 1st, 2019 at 15:19

    […] Cincizeci de ani de apatie medievala […]

  2. File alese din isteria neamului: Dragos, semidescalecatorul | A șaptea dimensiune says:

    mai 3rd, 2019 at 14:22

    […] Cincizeci de ani de apatie medievala […]

Adauga un comentariu