De ce Genocidul mieilor de Paste nu are nici o legatura cu Crestinismul

sâmbătă, mai 9, 2015 8:56
Posted in category Educatie

ReligieEvanghelia după Sfântâniţă. Genocidul fericit al cretincioşilor (de Cristian Tudor Popescu)

Deşi sunt perfect conştient de această crudă realitate, o uimire prostească mă năpădeşte de câte ori văd ieşind la suprafaţă noi zăcăminte de prostie din dulcea noastră Românie.

Am încercat să le spun acestor cretincioşi.ro, în emisiunea Gândul live de joi, că tradiţionala ghiftuire cu bucăţi şi organe de miel, sub lozinca „Paşte fericit!”, are o unică explicaţie în istoria religioasă. Şi n-am făcut-o deoarece aş crede că cretincioşii au nevoie de vreo justificare ca să se îndoape sau că le-ar sta drobul în gât dacă ar şti cele ce urmează…

Ca să-i scoată pe evrei din robia egipteană, Dumnezeu Însuşi i-a prelucrat pe Moise şi Aaron să ia fiecare familie câte un miel de un an, parte bărbătească, fără meteahnă şi să-l înjunghie spre seară. Să-i adune sângele şi să ungă cu el amândoi uşorii uşilor şi pragul de sus. Pe urmă să-l mănânce fript, nu crud sau fiert.

Semnul acesta, al sângelui de miel pe casele evreilor, le-a apărat copiii şi animalele, căci, în noaptea aceea, Nimicitorul, trimis de Domnul, a ucis toţi întâinăscuţii egiptenilor şi ai dobitoacelor lor (Ieşirea, 12).

Dumnezeu a comis astfel un genocid, un infanticid, un act de superterorism, mai ceva ca Osama Bin Laden, pentru ca Faraonul, îngrozit, să elibereze prizonierii evrei.

In ultima superproducţie cinematografică pe acest scenariu biblic, „Exodul: Dumnezei şi Regi” (2014), Ridley Scott, ajungând la episodul masacrului ceresc, a simţit nevoia, moralmente vorbind, să adauge la scriptul sacru: Moise (Christian Bale) se duce „neoficial” la Faraon (Joel Edgerton) pentru a se delimita, terifiat, de ce are de gând să facă Dumnezeul său şi să-l prevină pe zeul întrupat al Egiptului că trebuie să-şi vegheze copilul.

Sfântul Augustin, în schimb, spune despre tot ce scrie în Vechiul Testament, de la primul cuvânt din Geneză, până la Amin!-ul care încheie rugăciunea regelui Manase: „Nu există nimic mai înţelept, mai curat şi mai religios decât toate acele Scripturi…” (De utilitate credendi, I, 6). Aş sta de vorbă cu spiritul Fericitului, ca să aflu cum cadrează terorismul genocidar al Domnului cu fraza de mai sus…

Cu cretincioşii n-are rost să stau de vorbă. Printre nenumăratele blesteme şi injurii „creştineşti”, unii au ajuns să-mi spună că aş confunda novotestamentara omorâre a pruncilor din ordinul regelui Irod, pentru a-L pierde pe Iisus, cu infanticidul lui Dumnezeu din Egipt, veterotestamentar…

Sumbrul adevăr e că aceşti ultraşi ortodocşi n-au citit Biblia şi nici n-au de gând!

Există însă şi creştini civilizaţi, cu bună-cuviinţă şi bună conştiinţă, pe care îi respect. Lor mă simt dator a le da de gândit în legătură cu:

– Urarea tradiţională creştină este „Paşte fericit!”, nu „Răstignire fericită!” sau „Înviere fericită!”.

– Paştele sunt o veche sărbătoare evreiască, nu creştină. Patimile şi Învierea lui Iisus s-au întâmplat pur şi simplu de Pesah, suprapunându-se simbolic.

– Tăierea mieilor de Pesah e o reminiscenţă a jertfei aduse de evrei ca să li se salveze viaţa şi să fie liberi, cu preţul omorârii copiilor de altă etnie. Iată de ce „Paşte fericit!” poate fi tradus ca: „Genocid fericit!”.

– Iisus este numit de Ioan Botezătorul, când se întâlnesc prima oară, „Mielul lui Dumnezeu”, sensul fiind de Neprihănit, ce va lua asupra Sa toate păcatele lumii prin sacrificiu.

– De aici, confuzia.

– Tăierea mielului de Paşte nu are nicio legătură cu răstignirea lui Iisus!

– Mântuitorul nu le dă să mănânce şi să bea apostolilor, la Cina cea de Taină, nici carnea, nici sângele vreunui animal, ci pâine şi vin, ca trup şi sânge ale Lui.

– Dumnezeu a dat evreilor instrucţiuni amănunţite cum să măcelărească şi să mănânce mielul pascal. Iisus n-a cerut jertfa niciunei fiinţe, în afară de Sine…

Sărbătoarea Învierii ar fi mai pură, mai creştinească, fără înfulecarea rituală a mieilor!

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu