A șaptea dimensiune

Alexandru Moruzi era încă pe drumul Stambulului, încărcat cu prăzile defunctei domnii, când pe tronul de la Bucureşti a fost numit batrânul Alexandru Ipsilanti, recidivist de treabă care, în mandatul anterior, câştigase simpatia plebei cu câteva diminuări minore la jaful strategic. Ipsilanti s-a înfăţişat boierilor la 10 noiembrie 1796, într-un alai opulent care-şi etala în […]

Slaba strălucire pe care ciuma şi lăcustele au dat-o guvernării lui Alexandru Moruzi ar fi fost nimic fără incursiunile de jaf ale lui Pasvan-Oglu. Osman Pasvan-Oglu era un fel de başbuzuc internaţional în care îşi dăduseră întâlnire mai multe etnii. Căci turcul prăda români, vorbea bulgăreşte, omorâse nişte austrieci şi scăpase basma curată dintr-o ambuscadă […]

În 1793, Alexandru Moruzi e înscăunat în Muntenia de frate-su Gheorghe, dragomanul Porţii Otomane. În prima parte a domniei, Alex confuzionează toată asistenţa. Comportamentul lui e atât de incredibil încât fanarioţii ortodocşi, păstrători ai tradiţiei de jaf nemilos şi exploatare fără frontiere, sunt gata să se lepede de dânsul. Însă, fără să-i pese de cutuma […]

După pacea de la Şiştov – actul care dădea întâlnire celor trei imperii pe teritoriile noastre – în Valahia domnea haosul. Această domnie nu era însă pe placul sultanului, care-l numi imediat pe noul domn, Mihai Sutzu. Mihai era un fanariot recidivist la Bucureşti, care, în mandatul anterior, mersese poporului la suflet. Dar, să nu […]

Instalat la Viena, Alexandru Ipsilanti savurează din plin uşurătatea şi belşugul traiului occidental în acordurile autosuficiente ale cunoscutului vals, trecea zilnic pe sub statuia dedicată magistralei sale trădări de către însuşi împăratul şi îşi dădea cu părerea, ca analist politic, asupra complicatei situaţii beligerante din Moldova, situaţie ce va rămâne pe nedrept în istorie sub […]

Cu doar cinci luni înainte de izbucnirea celui ce se va numi războiul ruso-turco-austriac, pe tronul încercatei Moldove se aşază Alexandru Ipsilanti. După cum vă veţi da imediat seama citindu-i doar numele, Alexandru Ipsilanti exprimă în mod promiţător forma concis-umană a trădării. Fanariot până în cei din urmă pori ai fiinţei sale lumeşti, acest produs […]