A șaptea dimensiune

Posts Tagged ‘ioan mircea pascu’

De unde provine PSD? Din KGB!

marți, noiembrie 29, 2022 19:18 No Comments

Pentru orice român cât de cât informat, este clar că grupul infracţional organizat cu acronimul PSD a adunat la umbra celor trei trandafiri, pe lângă interlopi, corupţi, bandiţi, hoţi şi tâlhari, toată crema criminalilor din Partidul Comunist Român şi din Securitatea comunistă. De exemplu, în perioada dictaturii puşcăriaşului Adrian Năstase, Ioan Mircea Paşcu a fost […]

This was posted under category: PSD = PCR = ciuma rosie Tags: ioan mircea pascu, kgb, psd

Cum făcea PSD = ciuma roşie poliţie politică în 2004

luni, august 15, 2022 9:38 No Comments

Un autodenunţ din septembrie 2004. Autodenunţ Miercuri, 29 septembrie 2004, ora 18:00, m-am întâlnit la pizzeria „Quattro Stagioni”, din Bdul Aviatorilor, cu George Enoiu, şeful Departamentului comunicare al organizaţiei PD a sectorului 1. Am discutat despre aşa-zisul document „secret” scurs de la Ministerul Apărării, care îl acuză pe primarul Traian Băsescu că a fost informatorul […]

This was posted under category: PSD = PCR = ciuma rosie Tags: 2004, ciuma rosie, ioan mircea pascu, politie politica, psd

Recomandările zilei

Maxima zilei

Pentru demenţa criminalului Putin, plătesc inocenţii: mii de ucrainieni şi ruşi ucişi de ambiţia unui dictator nebun. (Dumitru Căruntu, administratorul site-ului „A şaptea dimensiune”)

Poza zilei

În Ucraina, nu este un război, ci un genocid ordonat de cel mai mare criminal din ultima jumătate de secol, Vladimir Putin.

În Ucraina, nu este un meci de fotbal, în care câştigă sau pierd ai noştri, ci un coşmar continuu pentru oameni ca mine şi ca tine.

În Ucraina, nu este vorba despre marea literatură rusă, ci de un grup de criminali, grupaţi în jurul psihopatului Putin, care ucid orice speranţă într-o lume normală.

În Ucraina, nu este vorba despre trecutul cu teritorii care, vremelnic, ne-au aparţinut, ci despre viitorul nostru ca oameni liberi şi nu sclavii unui dictator dement.

În Ucraina, nu este un duel al galeriilor, în care are dreptate cine urlă mai tare, ci este despre coşmarul copiilor ucişi, al fetiţelor violate, despre drama celor rămaşi fără locuinţe şi aruncaţi în hăul deznădejdii.

În Ucraina, nu este despre comparaţii, amintiri, justificări politice, strategii militare, ci este despre oameni mutilaţi pe viaţă, despre destine frânte, despre tineri care mor într-un măcel inutil, despre ură şi tot ce aduce războiul.

În Ucraina, ar merita trimişi toţi ticăloşii din România, care nu văd sau se prefac a nu vedea toate cele de mai sus. Poate în faţă realităţii crude vor înţelege.

Din confortul casei şi din lumea liberă, e uşor să-i ataci pe cei căzuţi, pe cei care n-au şcoli, n-au spitale, n-au locuinţe, nu prea mai au nimic. Nici măcar viaţă, unii dintre cei ucişi şi aruncaţi într-o groapă comună de către criminalii lui Putin.

Să fii alături de cei în suferinţă este prima condiţie a faptului că nu ţi-ai pierdut umanitatea. Păcat că unii cre(ş)tin-ortodocşi, din tribul ortodocşilor ruşi, dar nu numai, nu posedă nici măcar o fărâmă de umanitate.