A șaptea dimensiune

Foştii nomenclaturişti comunişti, care au slujit un regim criminal, comunismul, au ajuns, după decembrie 1989, să slujească un alt regim, corupt şi mafiot, PSD-ismul.

Viaţa, fapta şi casa deputatului Vlădoiu

Aurel Vlădoiu a fost ales (în 2004 – n.m.) pe listele de deputaţi PSD ai judeţului Vâlcea. Fost activist de partid (comunist – n.m.) sub Ceauşescu, apoi primar şi prim-secretar de partid (comunist – n.m.) la Olăneşti, apoi administratorul vilei odiosului şi a sinistrei-sale-soţii de la Olăneşti şi apoi cordac al sinistrei odiosului, Vlădoiu ajunge după revoluţie directorul adjunct al Băncii Internaţionale a Religiilor (cum au devenit comuniştii ăştia atei mari religioşi după decembrie 1989!), sucursala Vâlcea.

Sediul băncii a răsărit ca o baligă de mangaliţă în curtea unei biserici monument istoric din centrul oraşului, cu binecuvântarea duhnind a vin călugăresc de 15 ani a episcopului Gherasim.

În iulie 2003, Vlădoiu a fost numit de PSD prefect al Vâlcei, după ce Mircea Perpelea a fost eliberat din funcţie şi uns consilier al lui Octav Cozmâncă (fost nomenclaturist comunist, ajuns parlamentar şi ministru PSD-ist, n.m.).

În septembrie 2003, Vlădoiu a fost ales membru în Consiliul de Administraţie al falimentarei Oltchim, pentru a supraveghea procesul de divizare a societăţii de aşa manieră încât şi partidul (PSD – n.m.) să se aleagă cu o diviziune de ciolan suculent, pentru nevoile fălcilor sale personale de hienă nesătulă.

Agoniseala lui Vlădoiu constă în două miliarde de mangoţi (lei vechi, la valoarea din 2004 – n.m.) în depozite la CEC şi la Banca Carpatica, un intravilan de 400 de metri pătaţi în Râmnicu Vâlcea, de un milion şapte sute de mii de piţule, şi o casă de 400 de metri pătaţi, valorând două milioane, că aşa declară prefectul aflat, ca de obicei, într-o stare avansată de inconştienţă, vecină cu nesimţirea.

Căsoiul prefectului a fost făcut din donaţiile fostului senator PSD Matei Vintilă, căruia PSD i-a tras covorul sprijinului politic de sub picioare la alegerile din 2004. „I-am făcut acoperiş la casă pe banii mei, cu materialele mele, şi să nu uite domnul prefect că i-am tinut unul dintre băieţi patru ani în şcoală, pe cheltuiala mea”, a mai apucat să zică Vintilă, înainte ca partidul (PSD – n.m.) să-i ardă un năpraznic şut în oaie. („Academia Caţavencu” nr. 679/2004)

Citeste si articolele:

• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 20)
• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 16)
• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 17)
• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 18)
• File din trecutul plin de corupţie şi jafuri al PSD = ciuma roşie (episodul 19)