O scrisoare pierdută de Securitate

duminică, ianuarie 5, 2020 12:26
Posted in category Mass-media

Aristide BuhoiuAristide Buhoiu este un personaj vopsit nu numai la păr, dar şi în dosar, despre care foarte multă lume informată şi răutăcioasă spune că este un securist căzut în dizgraţie. Plecat din ţară înainte de 1989 cu autoturismul, familia şi plăcile pentru viitorul ziar românesc din SUA, Universul, fostul coleg al ofiţerilor de Securitate Tudor Vornicu şi Alexandru Stark a primit din ţară, zice-se, până şi biblioteca personală prin amabilitatea organelor de partid (comunist – n.m.) şi de Securitate a statului.

Dezavuat de către diasporă, vine în ţără în preajma evenimentelor din ’89 şi încearcă până astăzi (era 2004 – n.m.) să se integreze în structurile statului, în anturajul preşedintelui Iliescu, în împărăţia lui Gigi Becali (căruia a încercat să-i vândă o licenţă de televiziune) sau chiar sub fustele fantomei DIE, Lia Roberts (a încercat să intre fără succes în staful ei de campanie, cu toate că dna era “deschisă 360 de grade”).

O scrisoare veche, furioasă, dar mai ales autodenunţătoare, face din domnul Buhoiu nu numai un cameleon penibil, ci şi un candidat la un asasinat de revoluţie. Citiţi şi vă minunaţi:

Tovarăşe Emanoil Valeriu,
Am plecat din Bucureşti complect desgustat de felul tău de a mă primi şi-mi satisface dorinţele profesionale în limitele posibilităţilor. Nu mă miră deloc poziţia ta de lingău comunist. Ai fost sluga credincioasă a banditului de Ceauşescu, acuma îl slugăreşti pe porcul de Iliescu şi aşa mai departe. Ruşine să-ţi fie de bestie bolşevică. Află dacă nu ai ştiut până acuma, că individul care l-a înjunghiat pe Nicu Ceauşescu era omul meu, plătit cu dolari grei, dar fâstâcindu-se de a nu fi prins, nu a înfipt cum trebuia lama în pântecele diavolului. O va înfinge bine de data asta, sau poate chiar eu personal, cu ocazia viitoarei judecăţi a întregii naţiuni româneşti împotriva actualului regim criminal terorist (regimul Iliescu – n.m.), la fel ca şi a lui Ceauşescu. Ruşine să-ţi fie animal inconştient cu chip de om.” (“Academia Caţavencu”, nr. 637/2004)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu