A șaptea dimensiune

Comunism naţional în stil românesc?

Vechea gardă a PCR fusese neutralizată sau se împuţinase, iar a „doua generaţie” era lipsită de o bază instituţională. Pretenţiile ultranaţionaliste erau exacerbate, iar ideologia marxist-leninistă nu era nimic altceva decât un ritual lipsit de conţinut. O viziune despre dezvoltare caracteristică Lumii a Treia colora triumfalista şi iraţional de optimista credinţă a lui Ceauşescu în creşterea economică. În cazul regimului, [...]

Citeste mai mult...

Cel supranumit Miki Şpagă se întoarce (se întâmpla în 2008-n.m.). Profitând de faptul că nici un regim n-a reuşit să bage vreun fost demnitar comunist şpăgar la închisoare şi că pupilul Năstase a deschis guriţa şi ochişorii din nou în politica românească, Mikiduţă vrea să dea în judecată RAAPPS, deaorece l-a făcut să piardă, cică, o casă.

Mai mult tupeu nu se poate: deşi nu se poate vedea nici măcar cu telescopul de la NASA un singur demnitar comunist care să fi câştigat [...]

Citeste mai mult...

Legenda spune că, invitat să asiste la lucrările Parlamentului englez, fizicianul şi matematicianul de geniu Isaac Newton a dorit, la un moment dat, să-şi spună păsul. Şi cum toţi parlamentarii britanici aşteptau cu nerăbdare spusele lui Newton acesta a afirmat: “Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să dispuneţi să se închidă geamurile deoarece s-a format un curent insuportabil în acest amfiteatru”. A fost singura frază rostită de Newton în Parlamentul englez.

Prafrazându-l am putea [...]

Citeste mai mult...

Suprimarea disidenţei, celebrarea liderului

În România, disidenţa s-a redus la atitudini idealiste, cu atât mai eroice cu cât cei care dădeau glas unor vederi neortodoxe nu puteau conta pe solidaritatea colegilor lor. Michael Shafir îl citează pe un specialist occidental în afaceri est-europene care i-a spus la începutul anilor 1980 că „disidenţa română trăieşte la Paris, iar numele ei este Paul Goma”235. În ianuarie 1977, Goma i-a trimis o scrisoare de solidaritate [...]

Citeste mai mult...

Fostul liberal (oare?) Cătălin Marian Predoiu, ministrul Justiţiei din România (ţara aceea unde infractorii zburdă în voie), este de profesie avocat. Predoiu era (şi este?) un obişnuit al casei Tăriceanu, ba chiar fratele ministrului, Cosmin Predoiu, a fost cununat de Tăriceanu în 2007 sau 2008. A rămas ministru pentru că socrul său, Andrei Zamfirescu, este asociat într-o firmă cu Valeriu Stoica, acel liberal, dacă-l mai ţineţi minte, care alături [...]

Citeste mai mult...

În romanul “Noaptea de Sînziene”, de Mircea Eliade, există un personaj provenit dintr-o familie modestă, cu mulţi fraţi şi surori, care degustau doar din mămăliga unui ceaun imens, iar uneori şi aceasta lipsea. Ajuns într-o funcţie publică acesta a furat atât de mult din banii, evident, publici, încât a devenit foarte bogat. A fugit din România cu banii, copiii şi i-a crescut cu doică, le-a interzis să înveţe limba română, iar în familia [...]

Citeste mai mult...