Povestile nemuritoare ale Matematicii (I)

duminică, mai 24, 2015 18:33
Posted in category Educatie

MatematicaPovestea jocului de şah

Chiar dacă trăim într-o societate recent desprinsă din Evul mediu întunecat, în care ignoranţa predomină, povestea jocului de şah este prezentată în clasa a V-a, la cursul de matematică, drept introducere la operaţia ‘ridicarea la putere’. Se spune că demult, în Persia antică, trăia un rege foarte bogat, numit şah, aşa cum, la noi, regele se numeşte preşedinte, funcţie inventată de dictatorul bolşevic Ceauşescu Nicolae, din plictiseală, probabil.

Ei bine, acel şah (rege) se plictisea destul de tare, nebeneficiind de circul Romania TV sau Antena 3. Şi cum nici cele n fecioare (n = minim 10) nu reuşeau să-i alunge plictiseala, având şi regele o vârstă, şahul a fost realmente încântat atunci când un înţelept i-a prezentat jocul de şah, aşa cum era la început. Zile întregi regele nu se mai despărţea de jocul de şah, aşa dupa cum Antena 3 nu se desparte de minciună şi dezinformare.

Fiind un om mărinimos, precum Ilici „KGB” Iliescu faţă de baronii pesedişti, regele se hotărăşte să-l recompenseze pe înţelept. Pentru aceasta, îl cheamă la Palat şi-l întreabă ce doreşte să-i dea pentru darul său minunat.

Înţeleptul, dorind să-i dea o lecţie de inteligenţă, îi spune: ‘Mărite Rege, nu voiesc decât atât: un bob de grâu pentru prima pătrăţică a tablei de şah, dublu (două boabe) pentru a doua pătrăţică a tablei, dublu (patru boabe) pentru a treia pătrăţică şi aşa mai departe’.

Regelui i s-a părut uşor de mulţumit înţeleptul, de aceea cheamă administratorul palatului şi îi spune să-i dea înţeleptului un sac de grâu. Auzind aceasta, înţeleptul îi atrage respectuos atenţia regelui că grâul cerut de el este într-o cantitate mai mare. Atunci regele porunceşte să-i dea o căruţă plină cu saci de grâu. Nici de această dată înţeleptul nu a fost mulţumit.

‘Dar cât grâu doreşte să-ţi dau?’ îl întreabă regele. ‘Maiestate, să calculăm cât grâu am cerut’ spuse înţeleptul. Şi iată cum arată calculul: înţeleptul a cerut un număr de boabe de grâu egal cu suma 1 + 2 + 4 + 8 + … = 20 + 21 + 22 + 23 + … + 263 (de la 0 la 63 avem exact 64 de pătrăţele cât are o tablă de şah).

Dacă notăm cu S suma anterioară avem: (1) S = 20 + 21 + 22 + 23 + … + 263. Înmulţind egalitatea (1) cu 2 avem (2) 2S = 21 + 22 + 23 + 24 + … + 264. Scăzând egalitatea (1) din egalitatea (2) obţinem S = 264 – 1. Acesta-i numărul de boabe cerute de înţelept. Este un număr format din 20 de cifre. Cantitatea de grâu cerută este de mii de ori mai mare decât producţia anuală a Pământului. Se spune că regele (şahul) s-a înclinat în faţa minţii strălucite a înţeleptului.

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

4 Responses to “Povestile nemuritoare ale Matematicii (I)”

  1. Povestile nemuritoare ale Matematicii (III) | A șaptea dimensiune says:

    iulie 3rd, 2015 at 16:00

    […] Povestile nemuritoare ale Matematicii (I) […]

  2. Povestile nemuritoare ale Matematicii (II) | A șaptea dimensiune says:

    iulie 3rd, 2015 at 16:12

    […] Povestile nemuritoare ale Matematicii (I) […]

  3. Odiseea cautarii valorii numarului Pi | A șaptea dimensiune says:

    martie 26th, 2016 at 16:14

    […] Povestile nemuritoare ale Matematicii (I) […]

  4. Povestile nemuritoare ale Matematicii (IV) | A șaptea dimensiune says:

    iunie 7th, 2016 at 15:28

    […] Povestile nemuritoare ale Matematicii (I) […]

Adauga un comentariu