După 1989, prin transformarea Partidului Comunist Român (PCR) în Partidul Social Democrat (PSD), a început ofensiva graşilor

sâmbătă, august 24, 2019 14:33

PSD, ciuma rosieÎn decembrie 1989 eram un popor de slabi. Imaginile filmate cu prilejul Revoluţiei ne prezintă ca pe un trib subponderal, cu exemplare filiforme, având obrajii supţi, ochii adânciţi în orbite şi o foame cosmică întipărită pe chip. Un fel de populaţie Masai de culoare albă, neatinsă de calorii, exersată cinci decenii într-o dictatură comunistă în care făceai foamea, frigul, întunericul şi restul.

Abia după un an şi ceva de la Momentul Decembrie 1989, şi-au făcut apariţia primii graşi. Semnele îndestulării s-au arătat mai întâi în politică şi mai ales în rândul celor de la putere, adică printre parlamentari, membri ai guvernului şi alţi politicieni ai FSN = PDSR = PSD.

Printre şpăgi obţinute din tot felul de “privatizări”, printre banii obţinuţi prin intermediul firmelor fantomă şi a legilor cu dedicaţie, prin jefuirea fără milă a banului public, polticienii ciumei roşii au început să capete guşă, mai întâi mică, apoi medie, iar spre finalul carierei de mafiot cu sigla celor trei trandafiri la butonieră au apărut ceafa groasă, guşa mare şi burtoiul în care bagi doar ce-i mai bun, la umbra votului celor slabi şi, mai ales, proşti.

Dacă privim înapoi în timp guşa lui Hrebenciuc, mafiotul PSD-ist cu o avere estimată de procurorii DNA la valoarea de un miliard de euro, realizăm rapid că PSD-iştii sunt cocalarii tranziţiei. Ai tranziţiei ilegale şi imorale a banului public spre buzunarele lor.

Noţiunea de cocalar este sinonimă cu imoralitatea. Cocalar este acel specimen pentru care doar banii contează, iar toate celelalte noţiuni, precum cinste, corectitudine, onoare, verticalitate etc., nu există. Primii cocalari ai României sunt PSD-iştii. Desigur, mulţimea cocalarilor din PSD şi mulţimea infractorilor din PSD nu sunt deloc disjuncte, ci au o semnificativă parte comună.

Se spune că cei stresaţi îşi alină suferinţa provocată de stres înfulecând peste măsură. O fi şi asta o cauză a obezităţii pesedeilor. Atunci când furi tot într-o ţară, probabil eşti măcinat de stresul că ai putea, totuşi, ajunge la mititica, iar de aici drumul spre o guşă de mafiot roşu e străbătut cât ai zice “PSD”.

Fiecare milimetru de grăsime PeSeDistă este echivalent cu câteva sute de milioane de euro furate, mai exact cu banii necesari infrastructurii României, bani ce au intrat în buzunarele sau conturile PSD-iştilor.

Din păcate, ofensiva graşilor pare fără sfârşit în România. Pentru eliminarea ei, societatea ar trebui să-şi creeze anticorpii salvatori, adică o justiţie care să ne protejeze de grăsimea social-democrată, acumulată prin furt. Numai că, deşi toată lumea ştie că ofensiva graşilor este echivalentă cu moartea unei societăţi normale, această ofensivă este întreţinută de o presă obedientă şi un segment electoral format din slabii care nu vor fi niciodată graşi, dar vor rămâne proşti până la moarte. Până la moartea ţării în care graşii îşi duc ofensiva.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu