Marxismul de la „Capitalul” se-mpute

marți, ianuarie 16, 2018 21:58

Karl MarxMultă lume a rămas cu gura căscată atunci când, în urmă cu nişte ani, Horia-Roman Patapievici a afirmat în emisiunea lui Iosif Sava că Marx nu a stat tocmai bine cu morala. Cu toate că era evreu (e drept, botezat), a fost un antisemit feroce, s-a culcat cu menajera, căreia i-a făcut un copil şi l-a pus pe Engels să-l recunoască, n-a muncit niciodată în mod constant şi, cel puţin în a doua parte a vieţii, a trăit din banii lui Engels.

Tot ce spunea atunci Patapievici păleşte pe lângă ce demonstrează Paul Johnson în cartea Intelectualii, apărută la editura Humanitas, în 1999. Este vorba în carte despre câţiva intelectuali importanţi ai secolelor trecute, cum ar fi Rousseau, Shelley, Marx, Ibsen, Tolstoi, Hemingway, Brecht, Sartre, Orwell etc. Ne vom rezuma la Marx, cel care a schimbat destinul a milioane de oameni – cum l-a schimbat nu mai spunem.

“Spălatul, pieptănatul şi schimbatul lenjeriei sunt lucruri pe care le face rar, şi este adesea beat”, scrie despre el într-un raport un “spion al poliţiei prusace”, raport ce ar merita citat în întregime. Cu două generaţii de rabini pe linie paternă, cu o mamă fiică şi ea de rabin, Marx scria despre Lassalle, “primul social-democrat german cu adevărat important”: “Baronul Iţic”, “Negrotei evreu”, “un evreu unsuros deghizat sub briliantină şi bijuterii ieftine”.

Frazele cu care am fost crescuţi sub comunişti erau împrumutate de la alţii: “Muncitorii nu au patrie”, “Proletarii nu au nimic altceva de pierdut decât lanţurile” (Marat), “Religia este opiul poporului” (Heine), “De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi” (Luis Blanc), iar celebrul “Proletari din toate ţările, uniţi-vă!” îi aparţine lui Karl Schapper. Dar mult mai grav este faptul că celebra lucrare “Capitalul” nu este deloc o lucrare ştiinţifică, ea fiind construită fie pe citarea trunchiată şi deci falsă a surselor, fie pe falsificarea sursei, fie pe folosirea unor surse vechi, care nu mai corespundeau realităţii analizate. (“Academia Caţavencu”, nr. 406/1999)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu