Pentru unii humă, pentru alţii ciumă

luni, decembrie 24, 2018 18:56
Posted in category Istorie

Epoca fanariotaIoan Vodă Caragea e numit domn la 8 septembrie 1812, cu puţin înainte de plecarea în Rusia a militarilor muscali şi a câtorva mii de hectare de pământ românesc.

Ioan Vodă Caragea preţuia literatura şi artele, iar între arte cel mai mult îndrăgea arta îmbogăţirii (precum “fanarioţii” de astăzi, agramaţi care preţuiesc cel mai mult arta îmbogăţirii; un George Becali, de exemplu, mafiotul care a furat de-a rupt din pământul ţării, cu complicitatea unor politicieni corupţi precum Victor Babiuc, din tribul evreului Petre Roman, una dintre cele ‘jde mii de mâini stângi, cel puţin la început, ale criminalului KGB-isti Ion Iliescu – n.m.)

Aceste propensiuni intelectuale îl fac să traducă din italiană în greceşte opt comedii de Goldoni (cu alte cuvinte, domnitori fanarioţi erau hoţi, dar mai ştiau şi ceva carte; ăştia de azi sunt doar hoţi şi atât – n.m.).

Că tot era în mână, domnul începe să lucreze serios la traducerea în viaţă a unei tragedii economice având ca subiect varietăţile de bir.

Lăcomia intelectuală a lui Vodă Caragea se lăţea pe întreg domeniul culturii, începând cu culturile de grâu şi porumb pe care le dijmuia cu virtuozitatea unui poet din Fanar.

Practic, tronul îl costase deja 4 milioane de piaştri, adică 8.000 de pungi. Ca să faci cultură de de banii ăştia trebuia să fii ori foarte nebun, ori foarte hotărât. Vodă Caragea era foarte mulţumit. Nu avea cele două calităţi cerute de sumă, dar avea la dispoziţie întreaga ţară. Prin urmare, cotele de prosperitate la care ajunge vistieria lui personală inundă satele cu o sărăcie lucie.

Ins creativ, domnitorul lansează pe piaţa de bir două noi concepte: birul temniţei şi birul femeilor rele, ambele producând anual 100.000 de piaştri neto la portofel.

În completarea jumulirii generale, soseşte o epidemie de ciumă, “Ciuma lui Caragea”, care bântuie ţara aproape un an. În urma impactului cu populaţia, 70.000 de truditori ai dărilor au scăpat de taxe, impozite, accize şi TVA, fiind înmormântaţi în gropi comune, acoperite cu var.

Domnia lui Caragea nu se termină aici. Ea continuă cu noi şi noi aventuri pe tot parcursul episodului următor. Aşa că, ţineţi aproape. (“Academia Caţavencu”, nr. 559/2002)

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

2 Responses to “Pentru unii humă, pentru alţii ciumă”

  1. Pentru unii humă, pentru alţii ciumă (II) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 25th, 2018 at 19:03

    […] Evident, o continuare a primei părţi. […]

  2. Alte curiozităţi din galeria Moldovei | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 2nd, 2019 at 11:20

    […] Pentru unii humă, pentru alţii ciumă […]

Adauga un comentariu