A șaptea dimensiune

Nici nu s-a răcit bine trupul cald încă al lui Grigore Callimachi – sugrumat şi decapitat în 8 septembrie 1769 – că pe tronul rămas gol se prăbuşeşte bătrânul Constantin Mavrocordat. Nea Costică era, săracu’, cam la al patrulea mandat şi la o vârstă la care alţi domnitori fanarioţi îşi hodineau senilitatea în palate de cleştar pe malul parfumat al Bosforului.

Ghinionul a făcut ca numirea la Iaşi să pice taman în timpul războiului început de turci contra muscalilor. Cum s-a trezit cu patalamaua la mână, nea Costică s-a văzut nevoit să-şi pornească bătrâneţile spre Bender, unde oastea padişahului aştepta să primească serviciile de manutanţă. Tataia s-a descurcat binişor cu aprovizionarea ienicerilor şi paşalele sătule l-au bătut toate pe umăr. Numai că, odată ghiftuiţi cu bucatele moldoveneşti, necredincioşii s-au lăsat zdrobiţi de hoardele ruseşti la Hotin.

După snopeală, spahiii s-au târât au luat-o spre sud la Ţuţora, la Movila Răbâiei şi, de acolo, peste Dunăre, la Babadag. Nea Costică, însă, s-a mişcat mult mai greu şi s-a lăsat prins de trupa muscălească la Galaţi. Ghinionul a făcut ca bătrânul fanariot să-şi verse ranchiuna pe un ofiţer rus aflat cu vodca-n nas şi cu sabia scoasă. Disputa s-a tranşat scurt, cu o pălitură seacă la nivelul frunţii, care l-a băgat pe domn direct în comă profundă.

Pornit cu caleaşca spre Iaşi, pentru tratament la spitalul municipal ce urma să se înfiinţeze peste un veac şi ceva, nea Costică nu-şi mai revine din cangrenă şi sucombă liniştit în patul lui, ca orice bătrân aşezat. Aşa se încheie cea de-a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat, înmormântat la şase luni după numire, un moş de treabă, complet devotat binefăcătorului turc şi care, în mod sigur, prin moartea sa prematură, a ratat cel de-al cincilea mandat constituţional. (“Academia Caţavencu”, nr. 509/2001)

Citeste si articolele:

• O sugrumare absolut banală
• Grigore al III-lea Ghica: un caz de mutilare
• Pe la 1760, banii aduc fericirea, mai ales în sume mari
• Ioan Teodor Callimachi, fanariotul poliglot de pe tronul Moldovei
• Textul în care nu s-a petrecut nimic