Dinu Patriciu, ginere de ministru ceauşist
duminică, octombrie 4, 2020 10:34
Cam toate persoanele publice de după 1989, cu funcţii şi averi importante, au avut rădăcini adânci în comunismul criminal. Ori au avut funcţii de conducere în dictatura comunistă (cazul KGB-istului criminal Ion Iliescu), ori au lucrat în Securitate – braţul înarmat al Partidului Comunist Român (cazul puşcăriaşului Dan Voiculescu), ori au avut au fost printre apropiaţii clanului Ceauşeştilor (Petre Roman, de exemplu, cel care i-a făcut curte Zoei Ceauşescu).
În acest scurt material, vom vorbi despre Dinu Patriciu, de care, sper, vă mai amintiţi. Este “liberalul” care, alături de altă canalie, Călin Popescu Tăriceanu, a spart PNL-ul la începutul anilor 1990, pentru a se alia cu tătuca Iliescu şi Frontul său, pentru că altfel n-ar fi putut fura în România.
Într-un număr din “Academia Caţavencu” (654/2004), am găsit o scurtă însemnare privindu-l pe Dinu Patriciu, despre care puţină lume ştie că a fost ginere de ministru ceauşist.
Dinu Patriciu cade-n fund şi se ridiciu
Traseu politic: din ginere de ministru de pe vremea lui Ceauşescu a întinerit politic ca liberal; poziţie din care a devenit, din arhitect, petrolist; desprinderea din PNL ca Aripă Tânără ori ca PL’93 a fost un simptom care ameninţă (ameninţa în 2004 – n.m.) să recidiveze ca PNL aripa PSD; a atacat deschis alianţa cu PD-ul (în 2004, PNL şi PD formau alianţa Dreptate şi Adevăr (D.A.)); confundă (confunda în 2004 – n.m.) partidul cu firma: filiala Prahova are câţiva preşedinţi care sunt prezenţi pe statele de plată ale firmelor lui Patriciu.
Presa abundă în ultima vreme (prima jumătate a anului 2004 – n.m.) cu informaţii privind afaceri oneroase, spălări de bani etc. Nu insistăm aici decât asupra unei vizibile evoluţii favorabile a sorţii firmelor liberalului, în plin anotimp pesedist; datoriile Rompetrol, transformate în obligaţiuni, sunt o soluţie elegantă de ştergere a unor datorii istorice ale firmei lui Patriciu; asat cu condiţia ca obligaţiunile să rămână în proprietatea statului; dacă guvernul decide scoaterea lor pe piaţă, ele ar putea fi cumpărate mult sub valoarea nominală, iar eventualul cumpărător ar putea executa datoriile Rompetrol; asta cu excepţia situaţiei în care Patriciu ar avea (în 2004 – n.m.) la îndemână 200 de milioane de euro să le răscumpere.
Cu pârghia asta la îndemâna lui Adrian Năstase (premierul României la acea vreme – n.m.), se poate înţelege de ce există în presă presupunerea că Patriciu este folosit de PSD pentru a sabota alinţa (alianţa D.A. – n.m.) şi că acţionează pentru menţinerea PNL la dimensiunile unui partid de 7-8 procente – atât cât este necesar pentru a obţine imunitate şi influenţă parlamentară pentru câţiva aleşi ai partidului.
Citeşte şi articolele:
