Marea Unire de la 1918, într-o carte ce nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă
duminică, martie 8, 2020 6:28Poate cel mai memorabil an din Istoria Românilor a fost 1918. Dincolo de ceea ce ştim cu toţii despre evenimentele de atunci, există o carte dedicată Marii Uniri de la 1918 (https://www.mareaunire1918.ro/) ce n-ar trebui să lipsească din biblioteca noastră personală.
Haideţi să vedem împreună şirul evenimentelor care au culminat cu momentul 1 Decembrie 1918, atunci când (aproape) toate teritoriile locuite de români erau în interiorul hotarelor României.
- La 28 iulie 1914 începe Primul Război Mondial, atunci când Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, este asasinat la Sarajevo. Imediat după acel moment, Austro-Ungaria declară război Serbiei. Drept răspuns, Franţa şi Rusia declară război Imperiului Austro-Ungar. Germania nu se lasă mai prejos şi intervine în favoarea aliaţilor austro-ungari declarând război Rusiei şi Franţei. Tot germanii, apoi, invadează Belgia, care era neutră, ceea ce determină Marea Britanie să intervină în război. Italia şi România de declară neutre la începutul conflictului.
- Neutralitatea României durează până pe 27 august 1916, moment în care românii intră în război de partea Antantei, adică Franţa, Marea Britanie şi restul. Odată cu Revoluţia Bolşevică din Rusia, finanţată de germani, Rusia iese din război, ceea ce creează premisele Unirii Basarabiei cu Regatul României în martie 1918.
- Odată cu victoria Antantei şi încheierea războiului, la 11 noiembrie 1918, alte două provincii româneşti, Banatul şi Bucovina, s-au unit cu Ţara.
- Întregul proces de formare a României Mari se încheie la 1 Decembrie 1918, odată cu Unirea Transilvaniei cu Regatul România.
După anul 1918, au urmat 20 de ani de dezvoltare economică şi culturală a României, în această perioadă, perioada interbelică, au apărut marile nume ale culturii române, precum Mircea Eliade, Emil Cioran sau Eugen Ionescu, precum şi marile nume ale ştiinţei româneşti.
La recensământul din 1930, singurul organizat în perioada interbelică, s-a aflat că România Mare număra aproximativ 18 milioane de locuitori, dintre care aproximativ 72% erau, în privinţa naţionalităţii, români, aproximativ 8% erau unguri, iar aproximativ 4% erau germani, evreii fiind tot aproximativ 4%.
Din păcate, visul împlinit numit Marea Unire avea să dureze până la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, în data de 23 august 1939, atunci când cei mai mari criminali ai planetei, comunistul Stalin şi nazistul Hitler, au hotărât să împartă Europa între Uniunea Sovietică şi Germania Nazistă.
Consecinţa acestui pact criminal al fost pierderea Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţei şi Cadrilaterului (sudul Dobrogei) de către România. La 26 iunie 1940, Molotov i-a dat un ultimatum ambasadorului român la Moscova, prin care se cerea României să renunţe la Basarabia, în favoarea comuniştilor ruşi, până pe 28 iunie 1940. Aşa se face că România a fost pusă în situaţia ingrată de a pierde o parte însemnată din teritoriile obţinute în urma Marii Uniri din 1918.
Cu toate pierderile teritoriale din secolul al XX-lea, Marea Unire realizată la începutul respectivului secol, prin efortul comun al românilor din toate straturile sociale, reprezintă un moment de referinţă în istoria ţării noastre, un moment de împlinire, un popas aducător de roade, după sute de ani în care românii şi-au căutat identitatea şi o ţară mare, unică şi binecuvântată.
Deşi foarte mulţi dintre noi cunoaştem ce s-a realizat în acele vremuri, lucrarea amintită mai sus aduce o altă perspectivă istoriei acelor momente unice, aduce în prim plan documente de care noi, muritorii de rând, nu aveam cunoştinţă şi reevaluează, într-o notă unică şi benefică, evoluţia evenimentelor din anul de graţie 1918, şi din anii anteriori, prezentându-ne figurile centrale, şi legendare, implicate în realizarea Marii Uniri.
Nu poţi avea o imagine clară a trecutului, fără lecturarea unor lucrări dedicate momentelor cruciale din istoria României. Iar lucrarea Marea Unire 1918 – România Mare prezintă evenimentele pe înţelesul nostru, al celor din prezent, neuitând însă niciun moment să păstreze aroma trecutului, să arunce punţi peste timp, pe care noi, cititorii, să păşim sfioşi, ca într-o catedrală, deoarece, până la urmă, Marea Unire din 1918 este catedrala neamului românesc.
Unii spun că patriotismul este demodat. Este demodat doar “patriotismul” celor pentru care ţara înseamnă locul în care totul se rezumă la bani şi totul este de vânzare. Pentru noi ceilalţi, România înseamnă acel drum lung, presărat cu jertfe şi muncă, drum pe care au păşit străbunii noştri pentru ca noi, astăzi, să avem o ţară, o limbă, unica limba română, şi un moment de referinţă: Marea Unire din 1918.
Cei care nu vor să-şi uite rădăcinile, nu vor să fie dezrădăcinaţi în această lume, merită o asemenea carte. Cumpăraţi-o şi bucuraţi-vă de ea!