Momente de luciditate ale prinţului nebun

marți, octombrie 2, 2018 18:30
Posted in category Istorie

Epoca fanariotaE ştiut că, potrivit unei deprinderi ce voia să arate dispreţul Porţii Otomane faţă de clienţi, turcii îi numeau pe domnii moldo-vlahi cu porecle otomane, iscate de aventurile stambuleşti ale candidaţilor, porecle sub care erau apoi consemnaţi în bilanţurile împărăţiei.

Astfel, Alexandru Mavrocordat I, succesorul lui Costică Moruzi, primi din partea sultanului otoman numele de cod Deli-bey, adică prinţul nebun. “Prinţul nebun” nu era doar o exprimare de batjocură, ca de obicei, a însuşirilor lui pământeşti ci, în acest caz neobişnuit, aproxima chiar în minus o anumită facultate mintală, definitiv pierdută, a posesorului.

Alex era aşadar puţin mai mult într-o ureche, sau cel puţin aşa îl vedeau turcii, care încercau să-şi explice prin intermediul nebuniei excesul de fidelitate pe care Alex îl vădea. Căci, abia fu instalat pe tronul Moldovei de câteva luni şi noul domnitor se şi trezi expediind pe adresa sultanului cota de grâu dublată. Iar până să-şi revină din uimire contabilii greci ai turcului, transporturile de provizii destinate îndestulării păgânilor se triplase.

Dar nu numai lumea musulmană cunoscu belşugul de pe urma prinţului nebun. Neguţătorii jidovi ai Austriei nu ştiau cum să-l mai alinte în rapoartele comerciale pe aceste binefăcător scrântit de pe tronul Ieşilor, care le facilitase într-atâta comerţul încât se gândeau să-l propună împăratului pentru decoraţie.

Ce-ar mai fi de spus? Că la 12 martie 1785 Alexandru Mavrocordat I a fost mazilit şi că restul zilelor lui, sfârşite în 1812, l-a petrecut trândăvind în somptuoasa sa vilă de pe malul Bosforului, ridicată din comisioanele domniei? Sau poate că întregul comorilor adunate în mandat ar fi putut stârni pizma chiar a unui parlamentar din zilele noastre? Evident că nu, ăştia de astăzi fiind de câteva ori mai lacomi şi mai hoţi. În fond, istoria ar trebui să fie ceea ce rămâne după ce s-au făcut nişte arestări printre demnitarii momentului. (“Academia Caţavencu”, nr. 538/2002)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu