A șaptea dimensiune

La 1187, Petru şi Asan prădau Tracia de nervi. Aliaţii lor cumani o prădau din spirit sportiv, iar aliaţii cumanilor, vlahii din nord, o prădau din spirit de imitaţie. În acest timp, Isaac Anghelos stătea cu mâinile în sân, în sânul concubinei sale favorite. Când primul mesager al noii răzmeriţe a intrat în sala tronului cu trei săgeţi în spinare şi cu un mesaj grosolan de la răsculaţi pentru mama sa, basileul descalecă de pe ibovnică şi încalecă pe cal. O nouă expediţie bizantină se afundă aşadar în desişul de jnepeni al Balcanilor. Asăneştii îşi ascut bolovanii, îşi călesc buştenii, îşi încordează viperele şi-i pândesc pe greci într-un nou defileu-capcană. Ambuscada se încheie la egalitate, în sensul că jumătate din armata împăratului a scăpat, cealaltă jumătate nu. Fire optimistă, Isaac priveşte jumătatea plină a paharului şi declară armistiţiu. Fraţilor le place ideea şi, într-un exces de bună intenţie, îl trimit pe mezinul Ioniţă la Constantinopole, gaj.

Numai că tânărului vlah nu-i place moliciunea noilor straie, nici lâncezeala curtenilor şi nici căruţele cu bir care intră zilnic în vistieria inamicilor săi naturali. Aşa că, după ce lasă iubitei un bilet cu “Team iubit dar trebue săm vă-z de destinu meu adio?!…”, Ioniţă fuge acasă. În 1189, reîncepe scandalul. Petru şi Asan fac de ruşine alţi generali ai imperiului, care, la rândul lor, îl fac de ruşine pe împărat. Într-un moment în care situaţia tactică era oarecum delicată, printre cele două tabere aflate în tensiune trece armata cruciaţilor, condusă de Frederic Barbarosa, mai-marele germanilor. Petru nu mai stă pe gânduri şi-i oferă neamţului 40.000 de bulgari carne de suliţă, aşa, de la el. Cu trufia tipică primelor reich-uri, Frederic refuză până când bizantinii în taie calea. După asta, acceptă oferta bulgaro-vlahă şi-i promite lui Petru coroana de ţar. Până la urmă, însă, cruciaţii dau la pace cu Bizanţul şi Petru iese temporar din jocul încoronării. Treaba asta înfurie grav familia Asăneştilor, care invadează Tracia cât ai zice “pisces” şi ferfeniţeşte cea de-a treia espediţie a lui Isaac Anghelos într-un hal fără precedent. A doua zi după dezastrul de la Stara Zagora, unde corpul imperial de armată a fost găsit neidentificat, Petru, Asan şi Ioniţă au dat ordin de cucerire generală a Traciei. De fapt, acum începe partea cea mai frumoasă a petrecerii – cucerirea ospătarilor, cum o numesc istoricii mai cheflii. (“Academia Caţavencu”, nr. 417/1999)

Citeste si articolele:

• Nu-i bulgar si nici cuman: este Petru si Asan (II)
• Nu-i bulgar si nici cuman: este Petru si Asan
• S-a sculat, mai an, badita Bogdan, si-a descalecat pe-un teren ciudat
• File alese din isteria neamului: Dragos, semidescalecatorul
• Negru Voda trece, cu tovarasi zece