Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II)
duminică, august 23, 2009 8:20În România, numai fraierii plătesc impozit pe venit. În cazul maneliştilor, deşi realizează câştiguri fabuloase, nu se pune problema plăţii impozitului. Doar “merţanele” maneliştilor circulă pe drumuri făcute şi întreţinute cu bani din bugetul Indiei. Dar aşa-i când nişte autorităţi slabe, de râd şi curcile de ele, îţi permit să-ţi baţi joc de noţiuni elementare de civilizaţie: muncă, cinste, corectitudine, dreptate socială. Cât priveşte cetăţenii Republicii Bananiere România, prea multe nu le poţi pretinde.
În afara câtorva rătăciţi, onorabilii cetăţeni români mai degrabă urmează exemplul ţiganilor (purtat de inele şi ghiuluri, ascultat manele, nemuncă, muncă de calitate îndoielnică, aruncat de gunoaie, furturi din avutul public, bădărănie şi ignoranţă, lipsa divinităţii etc) decât să lupte cu aceste carenţe. Mai mult chiar, rasismul este prezent în conştiinţa multor “educaţi”, cel puţin de pe aici. Un ten mai închis atrage imediat apelativul de “ţigan”. Ceea ce nu ştiu aceşti “cetăţeni europeni” este faptul că ţiganii proveniţi din România sunt urâţi de occidentali nu pentru culoarea pielii (Obama, de exemplu, nu este alb la ten), ci pentru ceea ce fac.
Iar dacă în Ungaria, de exemplu, ţiganii nu prea mişcă, în sensul de a face rău, pe malurile Dâmboviţei şi în restul României poţi face orice, deoarece nimeni nu va mişca un deget. Cetăţenii sunt pe post de gură-cască, iar pe poliţişti, procurori, judecători îi doare-n cot de legalitatea din România. Atâta vreme cât nu sunt ei furaţi, nu-i nici o problemă. Ce dacă ţiagnii fură o şină de cale ferată sau indicatoarele de pe autostradă? Mai mor câţiva români “fraierii”, în ţara lor furată şi distrusă de infractori.
Am văzut recent la televizor o “judecată ţigănească” chiar în incinta unei secţii de poliţie, în prezenţa poliţiştilor. Îmi şi imaginez, în Statele Unite, după aducerea suspectului la poliţie, următorul dialog. “Stai, mânca-ţi-aş, să vină staborul!” spuse suspectul. “Desigur, domnule Mailat, poliţiştii nu te vor întreba absolut nimic, decât în prezenţa staborului”, spuse poliţistul. Şi adăugă: “Noi suntem de decor aici, hotărârea o va lua staborul”. Ai muri de râs, dacă n-ar fi de plâns.
Citeste si articolele:
Ce ar trebui să facem, ca naţie, dacă tot vrem respectul lumii civilizate (I) | A șaptea dimensiune says:
decembrie 25th, 2014 at 21:31
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]
Ce spun românii de concertul susţinut de Madonna în august 2009 la Bucureşti | A șaptea dimensiune says:
aprilie 14th, 2015 at 15:14
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]
România anului 2008, în care o majoritate (prea) paşnică era (şi este) terorizată de o minoritate infracţională | A șaptea dimensiune says:
aprilie 14th, 2015 at 15:18
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]
Am început să existăm pentru lumea civilizată: Massive Attack la Bucureşti, în august 2008 | A șaptea dimensiune says:
mai 1st, 2016 at 16:46
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]
De ce nici o vedetă occidentală nu a strigat “Hello Bucharest!” la Budapesta | A șaptea dimensiune says:
mai 1st, 2016 at 17:40
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]
21 de legi ciudate despre sex | A șaptea dimensiune says:
mai 1st, 2016 at 19:32
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]
Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (III) | A șaptea dimensiune says:
iunie 10th, 2016 at 7:33
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]
Nu merităm ca “ei” să fie să fie imaginea noastră ca ţară (IV) | A șaptea dimensiune says:
iunie 10th, 2016 at 8:12
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]
Şi preşedintele României este sus-pus greşelii | A șaptea dimensiune says:
iunie 10th, 2016 at 19:47
[…] Nu merităm ca “ei” să fie imaginea noastră ca ţară (II) […]