PSD Braşov de jaf şi jale

marți, aprilie 21, 2020 10:33

PSDUn director general rupea fărădelegea tăcerii în 2004

Bani negri cu PSD în umbră

“În 1995, Gheorghe Popa mi-a oferit 300.000.000 de lei (vechi, la valoarea din 1995 – n.m.), pe încredere, fără niciun act. Erau bani negri. Mi-a spus atunci că e convins că-i voi da înapoi în zece ani. Banii mi-au permis să preiau 64% din Întreprinderea Activa Construcţii. Popa Gheorghe nu era un necunoscut pentru mine.”

Astfel declară, în exclusivitate pentru Academia Caţavencu, Nicolae Dascălu. Este prima declaraţie de acest gen asumată de către cineva. Nicolae Dascălu nu este un român oarecare. A îndeplinit politica de privatizare a guvernului PSD în Braşov. Nici Gheorghe Popa nu este oricine. În spatele lui stă mafia pesedistă a locului. Dacă nu ar fi trecut prin zece ani de şantaje din partea acestora, Dascălu nu ar fi vorbit. Dezvăluirile lui sunt la fel de puternice precum acelea prin care Păvălache a înfundat puşcăria, pesedistul Bivolaru e în cercetări (era în 2004 – n.m.), iar Micky Şpagă (Şerban Mihăilescu, condamnat ulterior pentru corupţie – n.m.) şi-a dat demisia din guvern (guvernul Năstase – n.m.).

Bătălia şacalilor din Braşov

Dascălu este coleg de generaţie cu Stolojan, se afla pe lista de propuneri când Stolojan a fost ales premier. Celălalt este Gheorghe Popa. A fost prim-viceprimsecretar (comunist – n.m.) al Consiliului Popular Braşov, ajuns în această poziţie după revolta din 1987 a muncitorilor din Braşov. După Revoluţie şi-a făcut trei firme de construcţii (comuniştii torţionari au devenit mari capitalişti – n.m.), favorizate în licitaţii de prefectul pesedist Alexandru Popa de până în 1996 (se ajutau mafioţii roşii între ei, de România era jefuită în ultimul hal – n.m.).

Toate acestea îi făceau prieteni pe Dascălu şi Popa. Şi aşa au şi fost. I-a despărţit Întreprinderea “Activa Construcţii”, valorând 5 miliarde în 1995 şi 500 de miliarde astăzi (în 2004 – n.m.). În acest an (2004 – n.m.), Gheorghe Popa trebuie (trebuia – n.m.) să predea întocmai şi la timp PSD-ului următoarele: trei cămine, cu utilităţi de hotel, sediu de trei etaje, toate aşezate în centrul oraşului, plus terenul de peste 12 hectare din zona rezidenţială Stupini, bun pentru vile. Cui trebuie să predea toată această avere? În principal, lui Constantin Niţă, vicepreşedintele (din 2004 – n.m.) Camerei Deputaţilor şi preşedintele PSD Braşov, şi lui Gheorghe Atomei, şeful resurse umane din PSD Braşov. Aceştia ştiu cui să facă parte. Dascălu este şantajat acum (era aprilie 2004 – n.m.) să renunţe la demersurile sale legale, pentru ca spectacolul hoţiei pesediste să continue.

Dascălu dă mafia pe faţă

Totul începe în 1995. Se vede bine cum se făceau privatizările pe atunci şi cât de mare era viitorul unor asemenea demersuri.

“Datorită experienţei mele, am fost numit să realizez privatizarea prin metoda MEBO a societăţii Activa Construcţii din Braşov. Acest tip de privatizare presupune preluarea de către salariaţi “în rate” a societăţii de la FPS (Fondul Proprietăţii de Stat – n.m.), cum se numea atunci. Privatizarea MEBO a reuşit, dar există detalii mai puţin cunoscute ale acestui demers. Atât cupoanele, cât şi banii salariaţilor erau insuficienţi pentru a plăti avansul. Cu câtva timp înainte de înaintarea ofertei Activei către FPS am avut o discuţie cu Gheorghe Popa. Acesta mi-a oferit 300.000.000 de lei fără niciun act. Mi-a spus atunci că e convins că îşi va putea valorifica dreptul de creanţă asupra mea la finele procesului de privatizare, în 2005 (an în care mafia PSD-istă guverna România, premier fiind beţivanul agramat Nicolae Văcăroiu, ajuns apoi numărul 2 – preşedintele Senatului – în România bananieră a PSD-ului, între 2001 şi 2005, atunci când ciuma roşie a guvernat iarăşi România – n.m.). Banii mi-au permis să subscriu 64,7% din capitalul social al societăţii Activa Construcţii. Popa Gheorghe nu era un necunoscut pentru mine. Ca specialist, l-am consiliat pentru firmele sale de construcţii.”

Şantaj

Povestea lui Dascălu nu putea fi fericită. De ce? Fiindcă Dascălu a ţinut neapărat să fie cinstit. Fiindcă Popa, fostul demnitar comunist, a făcut totul pentru bani. Destăinuirile lui Dascălu continuă:

“După doi ani şi ceva de la primirea acelor bani, Popa mi-a solicitat să-l angajez director tehnic (în România bananieră a ciumei roşii aşa se fac angajările, prin metoda PCR-istă: pile-cunoştinţe-relaţii; ce competenţă, ce profesionalism; astea-s pentru germani, nu pentru ciumaţii roşii – n.m). L-am angajat.

După puţin timp, Poap a cesionat pe bani de nimic şi cu hârtii fără acoperire juridică acţiune de la femeile de serviciu, portarii şi persoanele plecate sau date afară din societate. Trebuie spus că nici unele dintre acestea nu aveau dreptul să vândă până la “plata integrală a ratelor” către FPS. Mai mult decât atât, el a cesionat şi de la persoane excluse din asociaţie. A urmat şantajarea mea pe faţă: “Mergi cu mine la un notar ca să-mi cesionezi acţiunile!”. Notarul Scarlat Ciodoescu din Bucureşti a întocmit un act ilegal de cesiune cu titlu gratuit. Eu l-am semnat crezând că ar putea fi o formalitate ce ar fi limpezit lucrurile între mine şi Popa.”

Caracatiţa

Actul în sine a răsturbat ca-n filmele româneşti totul. Popa pur şi simplu a trecut la treabă. În 2001, Popa a dorit recunoaşterea oficială a acestui act în şedinţa PAS. Avea 48% din Activa Construcţii. Era şef peste toată suflarea. Lui Dascălu i-a venit mintea la cap sau, mai precis, a pierdut totul. A mărturisit totul poporului muncitor. Întâi lui Desculţu, vicepreşedintele PAS, şi astfel în plen nu s-a votat intrarea lui Popa în rândul PAS, apoi conducerii Activa şi celorlalţi. Popa şi-a făcut propria şedinţă cu portarii, femeile de serviciu, şoferii daţi afară din Activa. Apoi, tot Popa a scos aşii din mânecă. Primii sunt directorul şi funcţionarul Registrului Comerţului, Veturia Muscu, jurist, şi Ion Bususioc, judecător, ambii l-au înscris pe Popa cu acţiuni în registru. Unica soluţie pentru a da în vileag aceste matrapazlâcuri era Justiţia. Judecata însă i-a dat dreptate lui Popa. La datorie se afla un nou as din mâneca lui Popa: Teodor Rusu, vicepreşedintele tribunalului şi, totodată, judecătorul care a judecat documentele Activa. Nici o surpriză: el fusese subordonatul lui Popa în timpul lui Ceauşescu.

Aventură cu suspans lipsă

Anii au trecut, pur şi simplu, plini de aventură şi fără suspans: Popa a intrat cu forţa în Activa, Poliţia a făcut o anchetă de formă, Dascălu a fost bătut la modul fizic şi eliminat din combinaţii.

De atunci, există 105 procese, majoritatea deschise de către Popa, ce invocă tot felul de excepţii procedurale (cam aşa au făcut mafioţii în România bananieră: a obstrucţionat cât s-a putut de mult actul de justiţie, favorizaţii fiind de mafioţii din politică, prin legile date în folosul infractorilor – n.m.), ceea ce face imposibilă judecarea fărădelegilor iniţiale.

Singura judecată pe fond, pe bază de acte şi martori, s-a făcut în 2002 la Sinaia. Atunci, văzându-se ilegalităţile, judecătorul a dispus nerecunoaşterea calităţii de membru aderent ulterior la asociaţia PAS pentru Popa Gheorghe. Dar finalizarea anchetelor cine s-o facă?

2004, şantaj proaspăt

Aţi auzit şi nu v-a venit să credeţi? De 14 ani de zile (e vorba de perioada 1990-2004, n.m.) de mari dezvăluiri sunteţi deja sătui de astfel de poveşti ca a lui Dascălu, deoarece nu se întâmplă nimic. Dar ea este reală. Şi îngrozitoare. Probată cu acte. Dascălu se apropie de anul 2004: “Popa nu s-a lasat. A plătit 500 de milioane de lei (vechi – n.m.) (în ce calitate şi cu ce drept?), ultimele rate ale Asociaţiei PAS la fostul FPS, actualul APAPS, şi autoritatea de privatizare locală, ignorând procesele şi documentele ilegale, a lăsat loc fărădelegilor făcute de Popa Gheorghe.

Popa a trecut la vânzarea activelor. A vândut către Universitatea “Gheorghe Bariţiu”, o veche şi actuală “chiriaşă” în spaţiile Activei Construcţii, un local pentru facultate, documentele de tranzacţionare fiind recunoscute ulterior ca ilegale.

În aceste condiţii, am fost rugat de către rectorul Universităţii “Gheorge Bariţiu”, N. Pătraşcu, şi îndrumat către Ghe. Atomei, şeful resurse umane din PSD Braşov, să termin judecăţile şi – împreună – să găsim o cale de tranzacţionare în cadru legal, a tuturor spaţiilor închiriate de Universitate. Mi-au propus să fiu conciliant şi să accept o soluţionare avantajoasă pentru ambele părţi, iar mie să mi se faciliteze deschiderea unei alte afaceri pe cont propriu. Acesta este adevărul, iar documentele pot justifica fiecare cuvând de-al meu. Dacă m-am lăsat şantajat de Popa Gheorghe, acum – dată fiind situaţia – nu mai pot accepta o asemenea propunere. Cer doar ca Justiţia să fie lăsată să-şi facă datoria.”

Poliţia, Justiţia la mâna lui Popa

Aceasta este mărturisirea lui Nicolae Dascălu. Aparent este o luptă între doi preaputernici locali, într-un Braşov departe. Dar de ce Poliţia nu intervine? De ce PNA-ul (Parchetul Naţional Anticorupţie – n.m.) dă NUP (Neînceperea Urmăririi Penale – n.m.), de ce Justiţia braşoveană nu-şi face datoria? Unul dintre motive este Universitatea “Gheorghe Bariţiu” din Braşov. Ea arde după sediu fiindcă în sună acreditarea în toamnă (toamna lui 2004 – n.m.). De acreditarea ei depind titlurile academice ale unora ca: Mircea Bucur, şeful Poliţiei Judeţene (acestea ne-a declarat că “profesoratul este un lucru prea intim” pentru a ni-l mărturisi), Cozma, soţul Mariei Cozma, preşedinta Tribunalului Braşov, şi Constantin Niţă, preşedinte PSD local, ditamai preşedintele Camerei Deputaţilor.

Spatele PSD al lui Popa

Să adăugăm că directorul administrativ al Universităţii “Gheorghe Bariţiu” este cuscru cu Atomei, eminenţa cenuşie a PSD-ului local, cel care mărturiseşte apropiaţilor că mereu deschide geamul cabinetului său şi, uite, acel cămin al Activei ne e al lui. E poate prea mult să mai spunem că la parterul unei clădiri a Activei îşi are sediul întâmplător şi firma viceprimarului PSD, Ion Ioniţă? Şi el vrea încheierea rapidă a litigiilor. Cam acesta este spatele lui Gheorghe Popa, fostul mahăr al Braşovului, actualul (era 2004 – n.m.) director general al ilegalităţilor de la Activa. Necercetat, de fapt, de nimeni, Popa mai poate vinde clădiri şi pământuri bune de vile. (“Academia Caţavencu”, nr. 646/2004)

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu