Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (IX)

marți, februarie 14, 2017 17:59
Posted in category Dictatura comunistă

Fanus NeaguScriitorul de ‘stânga’ din gaşca lui Ilici KGB Iliescu, Fănuş Neagu, avea şi el, în dictatura comunistă, limba adânc înfiptă între fesele dictatorului şi al partidului finanţat de Moscova. Şi avea dreptate, săracu’: “Anticomunismul nu ţine de foame”. Iar cea mai bună dovadă a acestui ‘adevăr’, spus de un beţivan notoriu şi de un scriitor stufos şi încâlcit, este bogăţia în care trăiesc azi foştii comunişti şi securişti, comparativ cu dramele celor torturaţi şi ucişi de comuniştii lui Fănuş Neagu. Iată si două citate: ‘Şi pentru că-mi iubesc prea adânc neamul, cred nestrămutat în omul de bună-cuviinţă Nicolae Ceauşescu, expresie strălucită a idealurilor voinţei noastre.’ („Luceafărul”, 3 iulie 1971), ‘Cinstindu-şi numele prin muncă plină de răbdare, care-i legea supremă a triumfului, sportivii români proiectează în legendă dragostea ce-o poartă pământului de acasă, partidului comunist şi secretarului său general.’ („România literară”, 26 ianuarie 1978)

Se pare că şi lui Marin Preda îi plăceau, în anumite momente, fesele dictatorului. Iată un exemplu. ‘Revoluţia culturală înfăptuită de partidul nostru a deschis larg drumul spre cultură ţărănimii. Scriitorii, în faţa unui public tot mai avid de o carte bună, vor trebui să se gândească astfel la spusele tovarăşului Ceauşescu, care a anunţat tot aici creşterea numărului de oraşe din ţara noastră, evoluţia procesului social spre dispariţia deosebirilor esenţiale între sat şi oraş, deci sporirea considerabilă a numărului de cititori.’ („Scînteia”, 20 aprilie 1977)

Dictatorul a avut parte şi de limbi cu arome de Gerovital. Astfel, Ana Aslan, academician, şi-a dat seama, probabil, că nu se poate face cercetare în România comunistă fără a-i da limbi ‘celui mai iubit fiu al poporului’. Iată un citat: ‘Cuprinzătorul Raport prezentat Congresului al XI-lea de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă o sinteză a activităţii partidului şi statului nostru şi ne arată cu limpezime căile construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, ale înaintării spre comunism – toate acestea călăuzite de o pasiune fără stavilă pentru ţară şi popor. Ader cu convingere la tot conţinutul Raportului prezentat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu.’ („Contemporanul”, 29 noiembrie 1974)

Fundul primului rege comunist al României a fost penetrat şi de marele Ion Popescu-Gopo, cel care, în 1957, câştiga premiul ‘Palme d’Or’ la Cannes cu scurtmetrajul ‘Scurtă istorie’. Iată, mai jos, un citat în acest sens.
‘Creatorii filmului românesc, alături de creatorii din celelalte domenii ale artei, înţeleg cu tot mai deplină maturitate, menirea, înaltele îndatoriri faţă de popor, faţă de patria noastră, faţă de prezentul şi faţă de viitorul ei. Mărturie stau filmele noastre, cele mai bune dintre ele, mărturie stă orientarea generală a producţiei de filme spre obiectivele artistice şi social-educative majore ce decurg din Programul partidului, din generoasele indicaţii formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul întâlnirilor avute cu creatorii din cinematografie, cu Consiliul de conducere al Asociaţiei cineaştilor.’ („Luceafărul”, 28 ianuarie 1978)

George Călinescu, un jeg moral (I)

Unul din cei mai fanatici susținători ai bolșevismului rusofon ce a dezmembrat România a fost și ‘marele critic literar’ George Călinescu. În această rubrică vor fi prezentate, în două episoade, citate revelatoare pentru un jeg moral precum acest George Călinescu, cel care, pentru câțiva arginți, probabil, și-a murdărit sufletul și memoria lingând talpa cizmei roșii sovietice ce a cotropit România.

‘Adevăratul patriot privește cu încredere opera clasei muncitoare și pune disciplinat umărul la ridicarea întregii zidiri. Ceea ce se vede de la primele trepte ale infinitului turn ne dă avântul de a merge solidari până sus, de unde viitorul se va desfășura înaintea ochilor în toată splendoarea lui.’ (Patria poporului muncitor, „Contemporanul”, 22 august 1958)

‘La bunurile de îmbrăcăminte e deajuns a semnala că va curge în 1965 o cataractă de mătăsuri, un miliard jumătate de metri. În același an, la produsele agricole sunt prevăzute zece miliarde de ouă care ar părea, întinse unul lângă altul, un nemaiîntâlnit caldarâm din bucăți de fildeș sau marmură.’ (Un plan grandios, „Contemporanul”, 4 decembrie 1958)

‘Nu poate fi urare mai adâncă pe anul 1959 decât ca mărețele proiecte expuse de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej în ședința plenară a CC al PMR din 26-28 noiembrie 1958 să ia deplină ființă prin munca și zelul întregului nostru popor.’ (Urări, „Contemporanul”, 30 decembrie 1958)

‘Cu prilejul împlinirii a zece ani de existență a noii Chine Populare e cazul de a ura marii țări socialiste din Extremul Orient: să trăiască zece mii de ani.’ (Dragonii de scântei, „Contemporanul”, octombrie 1959)

George Călinescu, un jeg moral (II)

Alte citate din ‘scrierile alese’ ale rusofonului George Călinescu.

„Sute de milioane de cetățeni ai Chinei populare construiesc socialismul, în democrațiile populare, printre care și RPR, procesul de industrializare și de producție colectivă este în plin marș. Popoarele subjugate, strivite sub biciul colonial, capătă de la Uniunea Sovietică și state cu rânduire socialistă sprijinul moral și material spre a se ridica. Viitorul a avut dreptate, suspinul pentru trecut nu evocă decât fantome. Dacă un om privind câmpurile arate cu tractoarele, fabricile, tunelurile și șoselele asfaltate, barajul în construcție al hidrocentralei de la Bicaz, apartamentele superbe din cartierele pentru muncitori, creșele, școlile, spitalele, bibliotecile, institutele pentru promovarea științelor și artelor, ar lăcrăma pentru plugul de lemn și pentru bordei, ni s-ar părea slab la minte ca și bietul general care zicea naiv ‘Contesă, asistăm la ruina unei țări’”. (7 noiembrie, „Contemporanul”, 7 noiembrie 1958)

„Din slovele hotărârii prin care acum 40 de ani a luat ființă Partidul Comunist din România au răsărit și răsar mereu uzinele, șoselele, orașele, monumentele de civilizație și cultură ale Republicii Populare Române. Fiecare om de cultură, la postul său de onoare se simte făcând parte din rândurile marii armate de pe acum glorioase a constructorilor edificiului nou al Patriei noastre. Cu înflăcărarea cea mai sinceră ne unim glasul cu acela al tuturor oamenilor muncii strigând: Trăiască Partidul Muncitoresc Român!” (O istorie istorică, „Contemporanul”, 5 mai 1961)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

3 Responses to “Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (IX)”

  1. Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (X) | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 9th, 2019 at 19:21

    […] Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (IX) […]

  2. Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (XII) | A șaptea dimensiune says:

    mai 25th, 2019 at 20:21

    […] Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (IX) […]

  3. Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (XI) | A șaptea dimensiune says:

    mai 26th, 2019 at 8:39

    […] Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (IX) […]

Adauga un comentariu