Sfinţii agenţi de asigurări
vineri, octombrie 14, 2022 18:14
Jean Delumeau, Liniştiţi şi ocrotiţi. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată
În fiecare an, de Sfânta Parascheva, imaginile cu credincioşi aşezaţi la coadă pentru a putea atinge moaştele din raclă îmi trezesc în minte aceeaşi idee: dacă osemintele ar fi putut să ţină minte cumva toate rugăciunile care le-au fost adresate de când au fost aduse la Iaşi în 1641, probabil că lista ar fi arătat cam aşa: până pe la 1850, rugăciuni de alungare a secetei sau a lăcustelor, de scăpare de beteşug, de scoatere a duhurilor, apoi, până spre 1950, rugăciuni de scoatere din sărăcie, de întoarcere din război, de dezlegare de blesteme.
Mai nou, cred că alături de rugăciunile de sănătate şi cele de măritiş, care-şi au locul constant în istoria dorinţelor omeneşti, racla a primit o sumedenie de cereri (în 2004 – n.m.), aparent ciudate: de disponibilizare pe salarii compensate, de succes în alegeri, de Logan, de intrat la facultate, de calculator pentru ăla micu’ ş.a.m.d.
Vedeţi, diferenţa dintre rugăciunile medievale şi cele post moderne este că primele îi erau adresate lui Dumnezeu, pe când astea noi sunt pentru Guvern, Alegători, Concernul Dacia-Renault şi Comisia de Admitere.
Pentru aceia dintre voi afectaţi de criza lumii mondene şi interesaţi de cum se chinuia lumea bună a Evului Mediu pentru a scăpa de sentimentul de insecuritate al vieţii, cartea lui Jean Delumeau, amintită la început, este o încântare şi un deliciu de drum lung.
E o carte groasă, din fericire, plină de consistenţa unor vremuri în care siguranţa colectivă nu se obţinea doar cu politici de securitate şi cu NATO, ci cu procesiuni, preoţi şi binecuvântări pontificale.
Căci în timpurile acelea, unii dintre noi le mai duc dorul, sfinţii şi icoanele, Fecioara Maria şi Pruncul, călugării şi moaştele ţineau locul asigurărilor de viaţă, de accident, de muncă, contractelor prenupţiale, pensiilor private şi, de ce nu, airbag-urilor. („Academia Caţavencu”, nr. 672/2004)
Citeste si articolele:
