Un posibil decalog al patriotismului
joi, ianuarie 22, 2009 17:43Pe lângă multe alte rele aduse de ciuma roşie instaurată în România odată cu tancurile Imperiului sovietic, desfiinţarea noţiunii de “patriotism real” s-a produs ireversibil. Chiar dacă parada bolşevică folosea foarte des noţiunea de “patrie”, până la urmă, prin minciună, hoţie, frică, întuneric, foame, turnătorie, aceasta a rămas goală de conţinut. Patria era ceva abstract, un fel de dumnezeu al ateilor regimului bolşevic.
Abia după Revoluţie, când ţara a devenit ceva palpabil, care ne aparţine, românii şi-au dat măsura educaţiei bolşevice: devastarea clădirilor fostelor CAP-uri, IAS-uri, întreprinderi, furtul a orice ieşea în cale, aruncatul gunoaielor pe oriunde şi altele.
Acesta a fost rezultatul unei politici sistematice de înstrăinare a românilor de propria ţară duse de regimul bolşevic. Şi cum să-ţi iubeşti ţara care te ţine la cozi imense, în întuneric, în cele mai mizere condiţii. Românii trebuie să-şi regăsească identitatea pierdută.
Ce ar fi definitoriu pentru o relaţie normală cu ţara căreia îi aparţii?
- Să te exprimi corect în limba română. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu devii persoană publică.
- Să nu furi din avutul public. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu apari în presă şi să dai lecţii de corectitudine şi patriotism.
- Să nu dai şi să nu primeşti şpagă. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu apari la tv şi să te plângi de persecuţiile la care eşti supus de autorităţi.
- Să-ţi plăteşti impozitele. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu te plângi că nu ai drumuri şi autostrăzi.
- Să mergi la vot. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu-i înjuri pe cei care câştigă alegerile.
- Să protejezi mediul. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu te plângi că apa pe care o bei e poluată.
- Să ai un comportament civilizat. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu te plângi că eşti discriminat.
- Să-ţi cunoşti trecutul. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu te plângi că nici străinii nu-l cunosc.
- Să fii tolerant. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu-i acuzi pe alţii de intoleranţă.
- Să nu iubeşti dictatura. Dacă totuşi nu reuşeşti, să nu te plângi când vei fi pus în lanţuri.
Citeste articolele:

Citate amuzante | A șaptea dimensiune says:
ianuarie 12th, 2015 at 21:29
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
Maxime, citate | A șaptea dimensiune says:
ianuarie 12th, 2015 at 21:36
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
România, o țară de mămăligari pe care-i doare-n cot de suferințele conaționalilor | A șaptea dimensiune says:
aprilie 19th, 2015 at 19:21
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
Poezii proprii | A șaptea dimensiune says:
aprilie 23rd, 2016 at 18:54
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
Unii violează în Italia, deoarece autorităţile din România sunt castrate la ele acasă | A șaptea dimensiune says:
iunie 2nd, 2016 at 18:30
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
Justiţia de cacao din România ucide oameni nevinovaţi | A șaptea dimensiune says:
iunie 2nd, 2016 at 18:48
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
De ce (încă) ne monitorizează UE pe domeniul Justiţiei (III) | A șaptea dimensiune says:
iunie 2nd, 2016 at 18:56
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
Un pas spre adevăr şi normalitate | A șaptea dimensiune says:
iunie 2nd, 2016 at 19:12
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
11 septembrie 2001 – faţa şi reversul monedei | A șaptea dimensiune says:
septembrie 10th, 2016 at 18:41
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
Procesul lui Noikafka | A șaptea dimensiune says:
iulie 5th, 2019 at 8:38
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]
Sistemul de învăţământ, prin cei de la catedră, menţine tribalismul, prostia şi incompetenţa la nivel de virtuţi şi pentru generaţiile viitoare | A șaptea dimensiune says:
octombrie 13th, 2019 at 10:50
[…] Un posibil decalog al patriotismului […]