Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (XIX)

sâmbătă, decembrie 28, 2019 14:25

Securitatea comunistaUnităţi speciale din cadrul DSS

Serviciul “C” (Transportul documentelor secrete)

Comandant: colonel Mircea Ştefănescu

Număra 5 ofiţeri, 1 ofiţer specialist în comunicaţii şi tehnică operativă, 71 subofiţeri. Serviciul monitoriza şi asigura legăturile de corespondenţă între unităţile centrale şi cele teritoriale ale Securităţii, efectuate de către subofiţerii acesteia (în număr mult mai mare în raport cu cel al ofiţerilor decât la restul unităţilor). Paza transporturilor de corespondenţă era asigurată de militarii din trupele de Securitate.

Unitatea specială “P” (Producţie specială şi cercetare)

Comandant: locotenent-colonel Teodor Hristea

Unitatea, creată la începutul anilor ’70 şi condusă până în 1987 de colonelul Vasile Borza, a funcţionat iniţial ca subunitate în cadrul Serviciului special “T”. Număra 171 ofiţeri, 257 ofiţeri specialişti ingineri, 9 subofiţeri, 28 angajaţi civili. Toţi aceştia se ocupau de furturi de tehnologie, fiind plasaţi într-o locaţie specială, camuflată în Pădurea Băneasa.

Aici treceau la dezasamblarea produselor de ofiţerii DSS din Occident şi copierea lor, în vederea trecerii la producţie de serie a lor în ţară, fără plata brevetelor.

Unitatea avea asemenea sarcini şi în cazul produselor tehnice civile, ca şi în cazul echipamentelor militare. O serie de detalii în legătură cu anvergura acestor operaţiuni a oferit Ion Mihai Pacepa în cartea sa Orizonturi roşii.

Foarte probabil, în condiţiile trecerii Securităţii în subordinea MApN prin decretul din 26 decembrie 1989, specialiştii unităţii speciale “P” au rămas să lucreze ulterior pentru RATMIL, unitatea de producţie a tehnicii militare din cadrul armatei.

Unitatea specială de aviaţie

Număra 22 ofiţeri, 19 ofiţeri tehnicieni, 3 subofiţeri. Flotila DSS asigura călătoriile peste hotare şi în ţară ale lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, fiind zi şi noapte la dispoziţia acestora. Totodată, unitatea de aviaţie a Securităţii asigura transportul de urgenţă, în situaţii speciale, al comandanţilor Securităţii.

Serviciul independent de cadre, învăţământ şi organizare-mobilizare

Comandant: colonel Maria Petrescu

Număra 28 ofiţeriu, 7 subofiţeri. Până în 1987, la comanda acestei unităţi s-a aflat colonelul Vasile Apostol. Unitatea administra unităţile de învăţământ. Asigurarea şi pregătirea necesarului de cadre se realiza în trei centre de pregătire şi instrucţie:

  • Şcoala de cadre de la Grădiştea (cu 61 ofiţeri, 12 ofiţeri specialişti, 18 subofiţeri, 79 angajaţi civili),
  • Centrul de pregătire de la Bran (cu 8 ofiţeri, 5 ofiţeri specialişti, 4 subofiţeri, 13 angajaţi civili),
  • Centrul Special de Instrucţie de la Bucureşti (cu 12 ofiţeri, 8 subofiţeri, 5 angajaţi civili).

Comandamentul trupelor de Securitate

Comandant: general-maior Grigore Ghiţă

Număra 1.387 ofiţeri, 136 ofiţeri ingineri şi tehnicieni, 924 subofiţeri, 536 angajaţi civili, 20.387 “trupă”.

În primele două decenii ale regimului comunist, trupele de Securitate au participat activ la luptele cu rezistenţa anticomunistă şi au organizat sângeroase represalii împotriva ţăranilor răsculaţi împotriva colectivizării agriculturii, pe întreg teritoriul României.

Aceste fapte, ca şi rolul trupelor de Securitate în cursul evenimentelor din decembrie 1989 rămân insuficient cunoscute.

În 1995, generalul Grigore Ghiţă, comandantul unităţii, a fost acuzat în procesul Otopeni de neglijenţă, care a dus la moartea soldaţilor din trupele de Securitate, masacraţi în 23 decembrie 1989 în faţa aeroportului de forţe ale Ministerului Apărării Naţionale.

Dar asta este altă poveste; peste victime şi criminali s-a aşternut uitarea, iar între timp trupele de Securitate au fost lăsate la vatră. Nu şi ofiţerii lor, deveniţi între timp comandanţi ai vigilentelor şi operativelor trupe de jandarmi…

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu