Coroana contra secera şi ciocanul

luni, august 27, 2018 15:27
Posted in category Istorie, Literatura

Coroana contra secera şi ciocanulSe poate spune fără a greşi prea tare că regele Mihai a avut ghinion cu carul. S-a trezit peste noapte rege, la numai şase ani, în 1927, când tatăl său a ales libertatea alături de concuvina sa Elena Lupescu. A domnit sub regenţă aproape patru ani şi e de bănuit că nu a priceput mare lucru din ceea ce i se întâmplă.

În 1930, unicul său tată, Carol al II-lea, a hotărât că totuşi e mai bine pe tron decât departe de el şi s-a întors în ţară, unde a fost proclamat rege. De mama lui Mihai, Elena, Carol al II-lea divorţase în 1928 şi, la întoarcerea în ţară, a fost trimisă în exil.

De educaţia lui Mihai se va ocupa numai tatăl său. Cum era ocupat cu tot felul de chestii, unele destul de dubioase, Carol al II-lea n-a prea avut timp să-i explice fiului ce înseamnă să fii rege într-o ţară balcanizată, ca să nu zicem mai rău. Ştia totuşi să conducă o maşină şi făcuse o pasiune pentru meseria de mecanic auto.

Aşa că în spetembrie 1940, când Carol al II-lea a fost silit de către Ion Antonescu să abdice, Mihai, care avea numai 19 ani, a poposit pe tron ca picat din altă lume. Cel puţin aşa considera Ion Antonescu, care vedea în tânărul rege un papă-lapte, bun numai la îmbunătăţirea imaginii unui foarte proaspăt dictator.

Şi o vreme chiar aşa a fost. “În mod oficial, Regelui nu i s-a adus la cunoştinţă niciodată că ţara se află în război şi, prim urmare, el nu a semnat nicio declaraţie de război împotriva Rusiei sau, mai târziu, împotriva Marii Britanii sau SUA”, scrie Arthur Gould Lee în cartea Coroana contra secera şi ciocanul. Şi asta cu toate că “unul din cele mai importante roluri ale Coroanei (…) era acela că un război nu putea fi declarat decât de Rege însuşi …”

Ion Antonescu îl considera pe Mihai un copil, aşa că celebrul ordin de a trece Prutul i-a parvenit regelui prin intermediul radioului. Cu toate acestea copilul era, conform Constituţiei, “mareşal al armatei, al forţelor navale şi aeriene”, deci mai mare în grad decât Antonescu, care era numai general de divizie. Curând va fi şi Ion Antonescu mareşal, dar asta nu l-a împiedicat pe tânărul rege, care începuse să se maturizeze, să dea ordin ca dictatorul să fie arestat şi să întoarcă armele împotriva nemţilor.

Aliaţi l-au felicitat, ruşii l-au decorat şi România părea că o luase pe calea cea bună. De abia pe la mijlocul lui 1945 regele şi-a dat seama că un tată cam apucat sau un dictator iubitor de ţară nu se pot compara nici pe departe cu comuniştii – cozi de topor ale Moscovei. De data aceasta marele ghinion a fost al românilor, care până în ziua de azi se adapă la el. (Ştefan Agopian, “Academia Caţavencu”, nr. 522/2001)

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

3 Responses to “Coroana contra secera şi ciocanul”

  1. Rolul boborului în istorie | A șaptea dimensiune says:

    septembrie 16th, 2018 at 16:54

    […] Coroana contra secera şi ciocanul […]

  2. Hölderlinescu | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 28th, 2019 at 18:04

    […] Coroana contra secera şi ciocanul […]

  3. Comunazismul | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 29th, 2019 at 15:14

    […] Coroana contra secera şi ciocanul […]

Adauga un comentariu