A șaptea dimensiune

Adevăratul dosar de Securitate al senatorului Adrian Păunescu (material de presă apărut în octombrie 2004)

La 14 octombrie 1976, scriitorul Ion Lăncrănjan publica în săptămânalul Flacăra, condus de actualul (din 2004 – n.m.) mahăr PSD Adrian Păunescu, articolul „Capital şi dobândă”, care a avut efectul unei bombe: 1) a stârnit o neobişnuită vermuială printre profitorii regimului comunist, care s-au dus cu pâra la Securitate şi i-au cerut scriitorului capul; 2) Securitatea i-a deschis dosar de urmărire informativă (codificat DUI în argoul poliţiei politice); 3) Securitatea a demarat o neobişnuită operaţiune de supraveghere informativă a scriitorului Lăncrănjan, inclusiv prin mijloace tehnice; 4) a folosit împotriva sa inclusiv agenţii ei de influenţă; 5) în DUI apar dovezi irefutabile că Adrian Păunescu şi Eugen Barbu au fost agenţii de influenţă ai fostei Securităţi.

Materialul de mai jos este rodul unei anchete derulate pe parcursul a trei ani, care va demonstra cu documente provenind din arhiva CNSAS (Consiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – n.m.) că Adrian Păunescu a comis acte grave de poliţie politică.

Să ne întoarcem la locul faptei şi să vedem ce a scris Lăncrănjan într-atât de grav, încât să fie nevoie de o întreagă armată de agenţi pentru a-l supraveghea, influenţa şi potoli: „(…) Există de-acum o întreagă categorie de oameni, cărora li se pare că e normal să nu mai facă nimic pentru societate şi să primească în schimb venituri mari sau pensii bogate. Fiind depăşiţi de mersul firesc al lucrurilor, ei îi dau zor cu trecutul de luptă, îl fructifică şi-l mulg de beneficii, fără să clipească. Iar orânduirea, ce să facă, îi răsplăteşte, pe merit sau în afara oricăror aprecieri – „să nu îşi creeze probleme”. Îşi creează, în schimb, un nou balsat social, o nouă frână, o supapă de scurgere a valorilor şi un nou precedent”.

Drept urmare, la 19 octombrie 1976, Direcţia I, Informaţii interne, a DSS (Direcţia Securităţii Statului – n.m.) a conceput „Planul de măsuri” în DUI codificat „Laurian”, privind pe scriitorul Ion Lăncrănjan. Planul a fost coordonat de căpitanul Oprişor Oniţiu, din cadrul biroului Direcţiei I, care se ocupa de scriitori, ajutat de căpitanul Ion Munteanu, iar munca lor a fost coordonată de colonelul Biriş şi de lt.-colonelul Bojin.

În cele de mai jos vom reda ad litteram „Planul de măsuri” al Securităţii.

„Pornind de la noua situaţie operativă determinată de reacţiile negative stârnite în rândul unor cititori, de ultimul articol semnat de Ion Lăncrănjan, în rev. Flacăra din 14 oct., ne propunem să stabilim următoarele aspecte: dacă a redactat în mod intenţionat articolul amintit, cu scopul de a crea o stare de spirit necorescpunzătoare în rândul unor anumite categorii de persoane, motivul ce l-a determinat, surse de inspiraţie; ce alte lucrări mai are redactate sau în pregătire care prin conţinutul lor pot da naştere la interpretări sau agitaţie în rândul cititorilor; convingerile sale politice şi atitudinea sa prezentă faţă de politica partidului (comunist – n.m.) în domeniul creaţiei literare. (Observaţie: adnotare pe ştraiful paginii, făcută de superiorii lui Oprişor Oniţiu: „În general care este poziţia lui politică, relaţiile şi natura lor”.)

În scopul rezolvării sarcinilor de mai sus ne propunem luarea următoarelor măsuri: 1) dirijarea informatorului nostru „Neagoe” pt. a-i cunoaşte preocupările literare, sursele de inspiraţie, frământările sale şi atitudinea faţă de politica statului nostru în domeniul ideologiei. Va avea în vedere stabilirea momentului redactării articolului în discuţie, dacă mai are astfel de lucrări care pot genera stări de spirit necorespunzătoare şi sub influenţa căror factori le redactează. Răspunde cpt. Oprişor On. 2) Folosirea surselor „Radu” şi „Suciu” în editurile cărora urmează să depună manuscrisele viitoarelor cărţi, modul cum evoluează discuţiile pe cărţi şi reacţiile sale la observaţiile ce i se vor face. Răspunde cpt. Oprişor Oniţiu 3) Informatorii „Pricop” şi „Tudor” cu care obiectivul este în relaţii de vizite vor avea în sarcină stabilirea cercului său de prieteni şi natura relaţiilor cu Dan Deşliu apărut în ultimul timp în aturajul său. Răspunde cpt. Munteanu Ion 4) Întrucât Ion Lăncrănjan este în relaţii bune cu scriitorul Eugen Barbu, avem în vedere folosirea acestei situaţii pentru adâncirea verificărilor în paralel cu exercitarea unei influenţe pozitive asupra obiectivului nostru. Răspunde cpt. Oprişor şi Munteanu. (Observaţie: adnotare pe ştraiful paginii, făcută de superiorii lui Oprişor Oniţiu: „Să mi se raporteze cum vrem să acţionăm concret, şi când va fi oportun”.)

Ţinând cont de temperamentul şi personalitatea lui Ion Lăncrănjan sursele noastre „Neagoe”, „Radu” şi „Pricop” vor fi instruiţi în vederea exercitării unei atitudini de temperare a acestuia, pentru adoptarea unei poziţii realiste în diferite împrejurări care contravin punctului său de vedere. Aceeaşi conduită ne propunem să o adoptăm şi noi în cadrul contactelor viitoare, pentru a evita situarea sa pe poziţii frondiste. În paralel vom folosi relaţia existentă pentru exploatarea sa informativă cu atenţie fără însă a i se da sarcini. Răspunde cpt. Oprişor Oniţiu. 5) Prin sursele de care dispunem vom acţiona în vederea prevenirii apariţiei unor noi materiale redactate de obiectiv care ar putea da naştere la interpretări. În acest sens avem în vedere continuarea contactelor du Adr. Păunescu pentru a cunoaşte conţinutul celorlalte articole date spre publicare. Scontăm într-o influenţă directă asupra sa şi din partea lui A. Păunescu. (Observaţie: adnotare pe ştraiful paginii, făcută de superiorii lui Oprişor Oniţiu: „Păunescu să nu sesizeze că noi î-l urmărim pe Lăncrăjan” (SIC!). 6) Studierea posibilităţii de introducere a unor mijloace fixe de ascultare la domiciliul său. Răspunde cpt. Oprişor Oniţiu. Termen 30 XI 1976. (Observaţie: adnotare pe ştraiful paginii, făcută de superiorul căpitanului Oprişor Oniţiu: „Faceţi urgent studiu şi prezentaţi propuneri. Termen: 10 XII ‘76”). 7) Controlul T.O. (Tehnică Operativă – n.m.) cu mijloace mobile, în situaţii în care avem date din care rezultă organizarea unor discuţii al căror conţinut prezintă interes (Dan Deşliu, Aurel Dragoş Munteanu ş.a.).

Prezentul plan de măsuri a fost întocmit pe o perioadă de 3 luni urmând a fi îmbunătăţit în funcţie de rezultatele primelor măsuri şi concluziile rezultate din analizele ordonate la conducerea profesională. Asupra executării sarcinilor din prezentul plan va fi informată periodic şi Dir. I, unde DUI „Laurian” este în control. Cpt. Oprişor Oniţiu”.

Acesta a fost „Planul de măsuri” elaborat de Securitate pentru scriitorul Ion Lăncrănjan.

Din conţinutul „Planului de măsuri” ne-au reţinut atenţia punctele referitoare la Eugen Barbu şi Adrian Păunescu. „Întrucât Ion Lăncrănjan este în relaţii bune cu scriitorul Eugen Barbu, avem în vedere folosirea acestei situaţii pentru adâncirea verificărilor în paralel cu exercitarea unei influenţe pozitive asupra obiectivului nostru.” Analiza informaţiei ne-a condus la concluzia că Barbu a fost mai mult decât agent de influenţă, dat fiind faptul că Securitatea profita de prietenia lui cu Lăncrănjan, „pentru adâncirea verificărilor”. De aici rezultă că Brabu putea la rândul lui să verifice pe cont propriu, şi în paralel cu Securitatea, anumite aspecte legate de activitatea lui Lăncrănjan, dată fiind poziţia lui de fost agent al Siguranţei, recuperat de aparatul DSS.

Fraza referitoare la Adrian Păunescu: „În acest sens avem în vedere continuarea contactelor du Adr. Păunescu pentru a cunoaşte conţinutul celorlalte articole date spre publicare. Scontăm într-o influenţă directă asupra sa şi din partea lui A. Păunescu” reliefează trei aspecte: a) Păunescu avea contacte permanente cu DSS; b) în calitate de responsabil al săptămânalului Flacăra, el arăta Securităţii materiale ce urmau să apară în paginile revistei; c) în calitate de agent de influenţă al DSS, el primea sarcini cu privire la munca de lămurire a obiectivelor aflate sub supravegherea Securităţii.

Drept urmare, pe 13 noiembrie 1976, Păunescu publică în Flacăra un articol, „Generaţiile de luptători”, în care îl combate pe Lăncrănjan, în cadrul „Planului de măsuri” şi în paralel cu munca de influenţă pe care o exercită personal asupra obiectivului Lăncrănjan.

Dosarul „Laurian” a fost recuperat parţial, din arhiva CNSAS, de specialistul în fizica laserilor Ion Ferdinand Lăncrănjan, fiul scriitorului Ion Lăncrănjan. Cotele lui de arhivă sunt: DUI 351/I/57 şi conţine 267 de pagini.

Agentul Păunescu a ieşit (în 2004 – n.m.) pe locul 1, pe lista candidaţilor pentru Senat a judeţului Hunedoara, în urma alegerilor preliminare organizate de PSD. Judeţul Dolj, pe listele căruia a ieşit senator în legislatura 2000-2004, i-a respins candidatura. („Academia Caţavencu”, nr. 670/2004)

Citeste si articolele:

• Partea ascunsă a biografiei lui Adrian Păunescu
• Adrian Păunescu, pupincuristul dictatorului Nicolae Ceauşescu, a fost turnător la Securitatea comunistă
• Adrian Paunescu, un alt reprezentant de seama al mafiei PSD-iste de dupa 1989
• Tembeliziunile mogulilor şi moartea lui Adrian Păunescu
• Adrian Păunescu, porcul la moartea căruia Mafia TV (Antena 3 + RTV) a intrat in delir
• Viaţa şi moartea în Republica Securistică România sau Corneliu Coposu versus Adrian Păunescu