Cum arăta Justiţia sub apăsarea cizmei ciumei roşii

vineri, iulie 10, 2020 15:57
Posted in category Justitie

TeodoroviciSe mai întreabă unii naivi ce-a făcut Justiţia vreme de 30 de ani, timp în care mafioţii roşii au furat aproape tot în România. Pentru o persoană informată este clară problema Justiţiei: aceasta s-a aflat sub cizma PSD = Ciuma roşie = Mafia, cea care şi-a numit oamenii în funcţii de conducere la tribunale, judecătorii, curţi de apel, curţi supreme etc., iar aceste jigodii numite politic au avut grijă ca dosarele mafioţilor corupţi şi hoţi să dispară sau să nu ajungă niciodată pe rolul instanţelor de judecată. Evident, existau şi oamenii ai Justiţiei care erau cinstiţi şi îşi exercitau profesia independent de numele celor anchetaţi. Ei bine, aceştia erau imediat puşi la punct prin mecanismele de control ale Ministerului Justiţiei, un fel de Secţie Specială aşa cum au înfiinţat mafioţii roşii în 2019, pentru a stopa anchetarea corupţilor din politică. Cum se proceda practic în 2004, atunci când PSD = Ciuma roşie = Mafia guverna România, adică fura tot în această ţară, vedem în materialul de mai jos.

Justiţia îşi trage una peste Botoş

Senzaţional! Procurorul general al României (din 2004 – n.m.), Ilie Botoş, produce dosare pentru CNSAS în 2004! În dulcele stil al procedurii clasice: mai întâi, e nevoie de o anonimă. Aceasta se confecţionează rapid, se tehnoredactează (deh, suntem în 2004) şi se trimite la Parchetul General al României (PGR). Pentru tovarăşii de la PGR e suficient: o haită de şase inspectori se repede să-i pună cu botul pe labe pe disidenţii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi (doi la număr, conform anonimei: procurorul Emilian Eva şi prim-procurorul Daniel Ţicău).

Timp de două săptămâni şi 3.000 de dosare, tovarăşii inspectori nu scapă nimic. Nu scapă nici măcar să se distreze la un bairam tovărăşesc organizat într-o pensiune ferită de la marginea Iaşiului de procurorii Bădărău şi Pohoaţă. (Da, da, tot de la noi ştiţi, aceiaşi pe care Eva, cu semnătură asumată, îi reclamase la PGR la sfârşitul lui 2003. Dacă vă sună al dracului de cunoscut numele de Bădărău, vă amintim că el este niţel naşul de cununie al lui Amarie de la PNA, din subordinea căruia a plecat la PGR Botoş.)

Primul efect al anonimei s-a concretizat în două concedii liber-impuse (pe numele Eva şi Ţicău), cu promisiunea că ele se pot permanentiza.

Al doilea efect este că Botoş ţine la mapă dosarul, în caz că Eva şi Ţicău vorbesc din nou cu presa.

Şi al treilea este din sfera efectelor speciale: Botoş a reuşit să dea timpul înapoi. Şi a ajuns înainte de 2002, când s-a adoptat legea 233, “privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor”, care spune, la articolul 7, că “Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează”. (“Academia Caţavencu”, nr. 650/2004)

Citeşte şi articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu