A șaptea dimensiune

În octombrie 2004, în (semi)dictatura mafiotului PSD-ist Adrian Năstase, premierul de atunci al României, aproape toată presa avea botniţă, ziariştii români fiind asasinaţi, bătuţi, şantajaţi, cumpăraţi, târâţi prin tribunale de către baronii PSD. Precum în Rusia interlopului criminal Putin, puterea de atunci nu-şi asuma aceste crime, ele fiind, cum altfel, opera unor „necunoscuţi”.

În acest peisaj horror, mai existau şi raze de speranţă, aşa cum, printre norii groşi şi negri, mai apare câte o rază de soare. Doar 3 (trei) publicaţii din România acelor vremuri (pe atunci Internetul era un lux, puţini români având acces la reţeaua globală) aveau curajul să spună adevărul. Iar în una dintre ele apărea materialul de mai jos.

În staţiunea Băişoara din Apuseni,
Romsilva plăteşte vântul să-i măture copacii

Aţi auzit de sintagma „ardelean şmecher”? Folosiţi-o după ce citiţi mai jos. La Băişoara, în judeţul Cluj, autorităţile intenţionează (intenţionau în 2004 – n.m.) să facă turismul turismului? Ce ţi-e Predeal, ce mi-e Păltinişul! Dracula Park? Vax! Nimic pe lângă ce vor să facă bravele autorităţi ardelene ale judeţului Cluj din zona Băişoara. Parcare de 500 de locuri, sute de cabane, extinderea reţelei de apă, două pârtii de schi cu lungimea de 3,4 kilometri, instalaţii de cablu pentru 1.000 de persoane. Ce mai, o treabă absolut europeană.

Toate ca toate până la fapte. Iar faptele sunt de o tristeţe fără seamăn. Acum câteva săptămâni, jumătate din brazii de pe muntele Băişoara s-au dărâmat. De atunci, a început un adevărat complot al tăcerii. Turiştilor care au ajuns în zonă le-a stat inima în loc. Să vezi jumătate de pădure culcată la pământ este ca şi cum ai fi american şi ai vedea cum îţi cad Gemenii. Fraţii noştri brazi au căzut, totuşi, exact pe direcţia aprobată într-un proiect de reabilitare şi dezvoltare al prefecturii clujene, care datează de anul trecut (2003 – n.m.).

Problema stă în altă parte. Am întrebat pe toată lumea în legătură cu catastrofa şi am fost păcăliţi pe faţă: Ocolul Silvic (deci Romsilva) spune că pădurea a fost culcată la pământ de vânt. Cei de la cabana Ministerului Apărării Naţionale spun acelaşi lucru. Sătenii din Băişoara spun tot că un taifun a ras pădurea. Pădurarii ştiu pe de rost aceeaşi lecţie. Toată lumea din zonă are o singură variantă: vântul. Măi, dar vântul ăsta parcă a acţionat la comandă!

Rădăcinile întâmplării trebuie căutate în altă parte. De pildă, într-o afacere. Datele sunt simple: pădurea aparţine sătenilor din Băişoara, cărora le-a fost retrocedată. Proprietarii au vândut societăţilor care vor să investească în turism şi toţi au vrut să profite. Taifunul misterios a rezolvat trei iepuri dintr-un foc: s-a creat loc pentru o pârtie privată de schi, s-a produs şi cherestea şi nici nu se plăteşte vreo taxă la stat deoarece vântul este de vină pentru respectiva defrişare. Aţi fi crezut că nişte ardeleni se pot gândi la asta? („Academia Caţavencu”, nr. 671/2004)

Citeste si articolele:

• Cum erau rase pădurile României de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE (III)
• Mafia padurilor din Romania are sigla PSD
• Cum erau rase pădurile României, de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE (II)
• Cum erau rase pădurile României, de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE
• Cum erau rase pădurile României, de către daco-geţi, pe vremea când nu eram în UE (IV)