Nokia, mărirea şi decăderea unui imperiu

marți, ianuarie 7, 2025 14:47
Posted in category IT

NokiaPovestea ascensiunii și căderii Nokia

În 2000, Nokia era lider autoritar pe piaţa telefoanelor mobile, vânzând 7 telefoane în fiecare secundă și având 70% din piață. Dar peste aproximativ un deceniu, s-a prăbușit complet. Cum a pierdut totul compania care a definit o eră? Şi ce ar fi putut opri căderea?

Povestea Nokia a început în 1865 ca o fabrică de hârtie. Până la mijlocul secolului al XX-lea, s-a diversificat în producţia de cabluri, cauciuc și electronice. Marele său succes a venit în anii 1980, când a intrat pe piața comunicațiilor mobile.

Însarcinată de guvernul finlandez să cerceteze tehnologia radio militară în timpul Razboiului Rece, compania Nokia a dobandit expertiză în sistemele de comunicaţii. Prin introducerea de dispozitive mai mici, accesibile și bogate în funcții, Nokia a accesat o piață globală în plină expansiune.

1992: Nokia a lansat primul telefon GSM din lume, 1011.
1994: Iconicul Nokia 2110 a introdus funcții precum SMS-urile și tonul de apel Nokia.
1997: Nokia 6110 a adus Snake, jocul care și-a câştigat locul în istorie.
1998: Nokia a devenit cel mai mare producător de telefoane mobile din lume, depășind Motorola.

La începutul anilor 2000, Nokia era sinonim cu fiabilitate, inovație și accesibilitate.

Nokia a investit masiv în Symbian, un sistem de operare utilizat pe multe dispozitive Nokia.
În 2000, Nokia 3310 a devenit o icoană culturală, vânzând peste 125 de milioane de unități în întreaga lume.
Iar în 2002 Nokia a lansat primul telefon 3G, Nokia 6650.

Momentul de cotitură a venit în 2007, când Apple a dezvăluit iPhone-ul, un dispozitiv elegant, cu o interfață cu ecran tactil complet și un sistem de operare revoluționar.
Nokia a subestimat amenințarea. Managerii de la Nokia au respins iPhone-ul ca fiind scump, fragil și nepotrivit pentru piețele emergente.

În 2008, Google a lansat sistemul de operare Android, o platformă open-source care a câștigat rapid popularitate.

Între timp, disfuncția internă a Nokia a exacerbat situația. Echipele concurente au lucrat pe două sisteme de operare separate — Symbian și MeeGo — fără o direcție clară. Birocrația a încetinit luarea deciziilor, provocând întârzieri în inovare. Inginerii s-au concentrat pe durabilitatea hardware-ului, neglijând experiența utilizatorului.

Prototipurile precum Nokia N9 cu sistemul de operare MeeGo au fost promițătoare, dar au ajuns prea târziu. În 2011, Nokia a încheiat un parteneriat cu Microsoft, renunțând la MeeGo pentru Windows Phone. Dar platforma nu a reușit să atragă dezvoltatori, lăsând Nokia fără aplicații care să concureze cu giganţii de pe piaţă.

În 2013, Microsoft a achiziționat divizia de telefonie mobilă Nokia pentru 7 miliarde de dolari. Cândva un gigant mondial de telefonie mobilă, Nokia devenise irelevant în era smartphone-urilor. Astăzi, Nokia supraviețuiește drept companie de telecomunicații, dar căderea sa rămâne un studiu de caz de afaceri.

Ce se poate învăţa din căderea Nokia?
Adapare sau moarte: incapacitatea Nokia de a accepta schimbarea a distrus-o.
Unitatea internă contează: diviziunile din cadrul companiei au încetinit procesul decizional.
Inovația trebuie să fie permanentă: să te odihnești pe succesul trecut este o greșeală fatală.

Informaţii preluate de la Founder Mode, pagina de X (vedeţi link-ul de mai jos).
https://x.com/Founder_Mode_/status/1876441380416819566

Căderea Nokia

Citeşte şi articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.
Tags:

Adauga un comentariu