A șaptea dimensiune

Henri Coandă: “Nicolae Ceaușescu se situează în fruntea creativității umane în România de astăzi”

Henri Coandă, n. 7 iunie 1886, București, m. 25 nov. 1972, București, a fost inginer și savant. Pioner al aviației mondiale, a conceput și construit, în 1910, primul avion cu reacție din lume, încercat de el. În perioada 1911 – 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepție proprie. În 1934 a descoperit efectul care îi poartă numele. Iată și un citat.

“Climatul societății de astăzi ne îndreptățește nădejdea că ne aflăm în fața unei ere în care talentul și geniul poporului român se vor afirma din plin. Aș defini această eră ca o eră a ideii. În care conceptul de om de cultură îl implică și pe acela al moralității, pentru că finalitatea culturii este reprezentată de formarea unei personalități profund morale, în accepția conștiinței de sine și față de societate.
Formarea omului integral ancorat la nivelul progresului impetuos de azi al științei și culturii, pătruns de credința muncii, în veșnic neastâmpăr creator, acesta mi se pare a fi țelul noii ere a ideii pe care a enunțat-o zilelele trecute areopagul întregii națiuni prin președintele nostru Nicolae Ceaușescu, deschizător al acestei ere a ideii, situându-se prin exemplul său personal în fruntea creativității umane în România de astăzi.
Exemplu care ne însuflețește pe toți, exemplu de efervescență a gândirii și de valorificare a ideilor creatoare.” (Contemporanul, 19 noiembrie 1971)

Ștefan Milcu, născut la 15 august 1903 în Craiova și decedat la 1 decembrie 1997 în București, a fost medic, biolog, antropolog. Academician din 1948, președinte al secției de științe medicale a Academiei (1974 – 1990). Creatorul endocrinologiei moderne în România, director al Institutului “C.I. Parhon” (1957 – 1977). Și pentru a rezista în funcții, în România comunistă, avea limba între fesele lui Ceașcă. Haideți să vedem câteva limbi moi și catifelate, la care dictatorul ofta de plăcere.

„Expunerea secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o consider ca un apel la o profundă fuziune între educația socialistă și știință, apel față de care îmi exprim întreaga adeziune.” (Contemporanul, 5 noiembrie 1971)

„Cea mai prețioasă pildă, cel mai înalt îndemn îl constituie însăși activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu, eminent om de știință care-și dedică inepuizabilele capacități creatoare, profunda gândire marxistă elaborării liniei teoretice și strategice a înaintării țării noastre spre comunism.” (Contemporanul, 27 ianuarie 1978)

Alexandru Balaci: “Tovarășa Elena Ceaușescu călăuzește drumul științei și culturii românești contemporane”

Continuăm cu un pupincurist deseori amintit la radioul și televizunea publică, mai ales cele dinainte de 1989. Alexandru Balaci, n. 12 iunie 1916, Aurora, jud. Mehedinți, m. 5 martie 2002, București, a fost critic, istoric literar și traducător din literatura italiană. Readctor-șef (1952 – 1959) la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA), vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Literatură și Artă (1965 – 1969), director la Accademia di Romania din Roma (1969 – 1973). Iată și un prim citat.

“Tovarășa Elena Ceaușescu s-a aflat totdeauna alături de tovarășul Nicolae Ceaușescu, sub a cărui luminoasă orientare umanist-revoluționară poporul român dă viață celor mai înaintate idei de construcție a statului armonios, a civilizației socialiste superioare, a echității și eliberării sociale, a patriotismului, care este piatra unghiulară a oricărei activități destinate poporului, socialismului pe care îl făurim.
Alături de popor, acționând neobosit pentru bunăstarea poporului, dăruind prin nobila sa muncă de cercetare atâtea perspective de aplicare pașnică și constructivă a științei, tovarășa Elena Ceaușescu militează, zi de zi, pentru prosperitatea națiunii române și pentru pacea planetei călăuzind, în același timp, drumul științei și culturii românești contemporane. Luminosul său spirit pledează consecvent pentru promovarea progresului general al patriei, pentru formarea și pregătirea noilor generații de cercetători pe baza a tot ceea ce este mai nou, mai înaintat în știință, tehnică și cultură, în cunoașterea umană, asigurând astfel țării cadre temeinic pregătite, în concordanță cu cerințele actuale ale dezvoltării societății românești.” (“O operă monumentală, a unor profunde convingeri revoluționare”, Scînteia, 8 ianuarie 1984)

Citeste si articolele:

• Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (IX)
• Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (VIII)
• Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (VII)
• Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (VI)
• Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (V)