A șaptea dimensiune

În ultimii 10 ani, guvernele României au cheltuit peste o sută de milioane de euro într-un program naţional pentru amenajarea de spații verzi și parcuri, al cărui scop final era să ofere românilor un aer mai curat. Doar că, în foarte multe cazuri, banii au fost repartizaţi pe criterii politice. Prin urmare, totul s-a transformat într-un fiasco din care au câștigat doar politicienii și firmele abonate la contracte cu statul. Așa au răsărit, în toată țara, parcuri ridicate în buza pădurilor, pe câmp sau la marginea unor sate, în care localnicii spun că, înainte de parc, le-ar fi trebuit alte lucruri.

Timp de zece ani, Guvernul a plătit peste o sută de milioane de euro pentru un program de parcuri și spații verzi, în numele unui ideal nobil: un aer și un mediu mai curate. De foarte multe ori însă, socoteala din birourile de la București nu s-a potrivit cu cea din satele unde au ajuns acești bani.

Trei miniștri ai Mediului au aprobat 667 de parcuri

Începând cu 2007, Administrația Fondului de Mediu a finanțat 667 de proiecte de parcuri și spații verzi în orașe și sate. Aproximativ 115 milioane de euro (456,5 milioane lei) au fost alocate între 2007 şi 2011, sub semnăturile miniștrilor Korodi Attila, Elena Udrea și Borbely Laszlo. Banii provin din taxele plătite de cetățeni sau firme pe poluare, ambalaje, fier, anvelope, lemn tăiat, pungi și sacoșe, baterii, uleiuri și altele. Statul mai finanțează încă ultimele șapte parcuri aflate în construcție, deși programul de spații verzi s-a încheiat oficial demult.

Profesorul Mihai Toti, membru al Academiei de Științe Agricole, a condus Fondul de Mediu și a dat startul programului de spații verzi.

„În anii 2006-2007 a fost o mare presiune pe România, din partea Comisiei Europene, datorită faptului că rămăsesem oarecum în urmă în ceea privește obligațiile privind protecția mediului. (…) trebuie crescută suprafața de spații verzi până la 26 de metri pe cap de locuitor”, spune el.

Korodi Attila conduce astăzi grupul UDMR din Camera Deputaților. În 2007, era ministrul Mediului și demara Programul de îmbunătățire a calității mediului prin spații verzi în localități.

„Pe spații verzi era important să avem o intervenție, pentru că efectiv atunci administrațiile publice locale nu investeau nimic în această zonă. (…) Am văzut și eu, să zicem, după câțiva ani de zile, când mă duceam prin țară, și catastrofe. Ca rezultat. (…) Dar admit că în perioada aceea, din 2005-2007, eram foarte optimiști. Adică, credeam că schimbăm țara”, afirmă fostul ministru.

Elena Udrea a condus ministerul Mediului doar ca interimar, timp de două luni. Prin semnătura ei, Guvernul a aprobat o listă de 183 de proiecte de parcuri și spații verzi în toată țara.

„Mi se pare o prostie acest program. Nu înțeleg care a fost logica pentru care a fost înființat. (…) S-au făcut parcuri în localități unde erau păduri, s-au făcut parcuri și au rămas după aceea nefolosite”, susține Udrea.

Mai degrabă betonare

Lavinia Andrei conduce de aproape 20 de ani Fundația „Terra Mileniul 3” și a făcut parte din Comitetul de Avizare al Fondului de Mediu, de la începuturile acestuia, până în 2005.

„Am observat că adesea ele au condus mai mult la betonarea unor spații, pentru că primul lucru atunci când înființezi un spațiu verde este să faci alei și să betonezi. Adesea au fost tăiate zonele verzi. Ba mai mult decât atât, au fost și cazuri în care aceste spații verzi au fost construite în marginea unei păduri (…). În zona rurală, practic, eu cred că nu e nevoie de aceste spații verzi (…) De cele mai multe ori, aceste investiții au fost folosite pentru campaniile electorale”, afirmă președintele Fundației Terra Mileniul III.

Majoritatea parcurilor, făcute la țară

În județul Călărași s-au construit 30 de parcuri prin programul de la Mediu. Comuna Modelu, cea mai mare, nu a rămas mai prejos. Are și ea parc făcut din banii Fondului de Mediu. Până la el, primarul liberal Gheorghe Dobre ne duce cu mașina. Este pe malul Dunării, la marginea satului, pentru că doar acolo a existat teren liber.

„Fiind fonduri, am zis, bă, de ce să dăm cu piciorul când un parc, nu bați din palme… Mie îmi pare rău că nu am avut suprafață de teren s-o fac undeva mai în centrul comunei”, spune Gheorghe Dobre, primar PNL Modelu 2004-prezent.

Deși arată ca un loc părăsit, parcul încă mai înghite bani.

„Am prins în trimestrul IV să mai cumpăr niște tobogane, leagăne. Vă dați seama, cât aș fi ținut de ele, s-au și furat, s-au și rupt, dar după 8-9 ani n-au cum să reziste. Gardul l-au furat în etape, nu puteau sa-l fure tot, atâta distanța într-o seara, vă dați seama. Îi găsim greu, că nu găsim amprente prin balta asta pe aicea. (…) Avem stâlpii, stâlpii îi avem, dar nu mai avem plasa. Stâlpii, era mai greu, trebuia sp taie cu… Aicea cu foarfeca, clanc-clanc-clanc și gata, a luat-o și a plecat”, mai spune primarul.

Cei mai atrași de parcul din Modelu nu par localnicii, ci vacile lor, care nu prea mai au loc pe islaz, la păscut. Tentația e mare, iarba celor trei hectare din parc le face cu ochiul. Granița e păzită însă ferm de văcarul satului, care se bucură de parc, dar nu prea îi înțelege rostul.

– N-ați văzut ce pomi acolo, crescuți… Cică-i pază, unde-i pază, că nu știu…

„O acoperire avem de ce am făcut. Ați văzut, 700-800 de metri până la primele case din Modelu”, adaugă primarul.

E drept, la Modelu sunt încurajate mijloacele de transport cât mai ecologice. De mașina nu e loc la parc, ba chiar și caile de acces sunt lasate cât mai pradă naturii.

„Are intrare pe acolo. Aici ce să… o să iasă cu piciorul, vine și se duce la stație. Ce să-i fac, atunci trebuia să-i fac și parcare… Și dacă făceam două porți, să zicem, le ridicau, intrau cu mașina, să ducă prietena în parc cu mașina. Românu-i inventiv, nu-i… la prostii!”, mai spune Gheorghe Dobre.

Bani canalizați politic

În cele patru sesiuni de finanțare a parcurilor și spațiilor verzi, Fondul de Mediu și Ministerul Mediului au aprobat 667 de proiecte. Orașele mari au primit maximum 2 milioane de lei – orașele cu pâna la o sută de mii de locuitori au primit cel mult 1,5 milioane de lei, orașele cu pâna la 20 de mii de locuitori primeau maximum 1 milion de lei, la fel ca și marile comune.

Satele cu sub 3 mii de locuitori primeau cel mult 500 de mii de lei pentru un parc nou. Sume mai mici erau plătite însă și pentru extinderea sau reabilitarea spațiilor verzi deja existente.

Județele care au câștigat cele mai multe proiecte în cadrul programului de spații verzi de la Fondul de Mediu sunt Bihor, Arad, Mureș, Calarași și Satu Mare. 11 județe au avut fiecare peste 20 de proiecte de parcuri și spații verzi. Bucureștiul aproape nu a existat în cadrul acestui program, cu doar doua proiecte finanțate.

Sursa (citeste materialul integral)

Citeste si articolele:

• Cum a fost jefuita Romania prin hotarari guvernamentale secrete ale guvernelor PSD
• Cine este cu adevarat Dan Voiculescu-Puscarie, securistul multiplicat in fiecare propagandist infect de la Antena 3
• Cum a furat Dan “Felix” Voiculescu banii poporului român
• Banii securistului penal Dan “Felix” Voiculescu reprezintă averea diavolului
• Caracatita Ilici „KGB” Iliescu – Dan „Felix” Voiculescu, cea care a distrus Romania