Securişti care anchetau români ce ascultau Europa Liberă (I)

miercuri, ianuarie 8, 2020 16:35

Radio Europa LiberaOfiţeri de Securitate care au anchetat cetăţeni români bănuiţi că au legătură cu posturile de radio străine care transmit în limba română

Cum unul dintre motivele pentru care Doina Cornea a intrat în atenţia Securităţii l-a constituit legătura sa cu postul de radio “Europa Liberă”, merită să ştim cum înţelegeau securiştii să reacţioneze în astfel de cazuri.

Astfel, în 12 iunie 1981, generalul-maior Gherguţ Dumitru, locţiitorul şefului Direcţiei III a Departamentului Securităţii Statului (DSS), transmitea un ordin circular către toate Inspectoratele Judeţene de Securitate:

“În conformitate cu ordinele din Programul de măsuri al Departamentului Securităţii Statului privind contactarea şi neutralizarea activităţii ostile desfăşurată de posturile de radio străine, în special de Europa Liberă, până la 15 iunie 1981 se va analiza baza de lucru în vederea stabilirii persoanelor care în cadrul dosarelor de obiectiv-problemă vor constitui capitolul Persoane care întreţin legături cu posturile de radio străine (“ETERUL”).

În acest sens în evidenţa dosarelor de problemă sau obiectiv vor fi incluşi:

  • a. cei care întreţin sau manifestă intenţii de a lua legătura, direct sau prin intermediar, cu posturi de radio străine sau cu alte organizaţii din exterior care le folosesc în propaganda ostilă ţării noastre;
  • b. cei care se ocupă de culegerea şi transmiterea de informaţii către posturile de radio străine ori intermediază legătura cu acestea (cetăţeni români sau străini);
  • c. sunt rude ale colaboratorilor sau angajaţilor posturilor străine.

Întrucât la conducerea Direcţiei III urmează să se analizeze problema subredacţiei de la Paris a postului de radio Europa Liberă rugăm raportaţi în timp util la indicativul 331/PMT toate cazurile care se încadrează în una din categoriile de mai sus, legături sau rude ale colaboratorilor şi angajaţilor acestui post de radio.

În ansamblul activităţii postului de radio Europa Liberă subredacţia pariziană ocupă o poziţie particulară, adresându-se, în special, intelectualilor şi oamenilor de cultură, aflându-se în conlucrare şi contact permanent cu cele mai reacţionare cercuri ale emigraţiei române din Franţa.”

Putem observa că anchetarea activităţii Europei Libere era sarcina Direcţiei III – oficial, Direcţia care se ocupa cu probleme de contraspionaj. Cu alte cuvinte, ziariştii posturilor de radio străine şi colaboratorii lor sunt etichetaţi ca “spioni”, lucru care demonstrează că, practic, ofiţerii acestei Direcţii se ocupau tot cu poliţia politică, în ciuda afirmaţiilor lor de astăzi.

Prezentăm, în continuare, lista ofiţerilor care, potrivit documentelor pe care le deţinem, au fost implicaţi în problema ”ETERUL”.

  1. Rădulescu Emil – în 1985 era locotenent-colonel (lt.-col.) MI, UM 0625 Bucureşti.
    La 22 iunie 1985 semnează o notă în cadrul acţiunii “Eterul” în care se dau informaţii despre emisiuni ale postului de radio “Europa Liberă”.
  2. Lopatiţa Tiberiu – în 1985 era căpitan (cpt.), locţiitorul comandantului UM 0659 Bucureşti MI.
    La 2 august 1985 semnează o notă în cadrul acţiunii “Eterul”. Se dau informaţii despre emisiuni ale postului de radio “Europa Liberă”.
  3. Merce Ilie – în 1984 era colonel (col.), anterior lt.-col., şef serviciu (conform documentului din 14 iunie 1982) MI, Direcţia I, Serviciul 6, Bucureşti.
    La sfârşitul lui decembrie 1984 dă o rezoluţie pe raportul adresat de col. Oprea Ioan generalului-maior Aron Bondea din 27 decembrie 1984: “Să facem o lucrare documentată pentru tov.gl.-col. Iulian Vlad”.
    La 14 iunie 1982 semnează o notă cu informaţii “referitoare la măsurile întreprinse asupra unor oameni de artă şi cultură pentru implicarea lor în activităţi de Meditaţie Transcendentală”.
  4. Popescu Romeo – în 1976 era general-maior (gen.-mr.), şeful Direcţiei Paşapoarte, evidenţa străinilor şi controlul trecerii frontierei.
    La 10 noiembrie 1976 semnează o cerere adresată UM 0625 Bucureşti: “Având în vedere activitatea ostilă faţă de ţara noastră a susnumitului (Burileanu Aristide), suntem de părere să se prezinte propuneri de retragere a cetăţeniei române”.
  5. Macri Emil – în 1981 era gen.-mr., şeful Direcţiei II DSS.
    La 6 decembrie 1981 primeşte o notă care se referă la un canal de scurgere a unor date şi informaţii către postul de radio “Europa Liberă”.
  6. Petrişor Teodor – în 1981 era cpt., şef serviciu, Direcţia II.
    La 6 decembrie 1981 semnează o notă care se referă la un canal de scurgere a unor date şi informaţii către postul de radio “Europa Liberă”.
  7. Stamatoiu Aristotel – în 1972 era col., adjunct şef Direcţia III. În 1981 era gen.-mr., şeful Direcţiei III, ulterior secretar de stat (conform documentului din 26 iulie 1984).
    La 21 iunie 1972 semnează o notă în care prezintă discuţia dintre ambasadorul RFG (Republica Federală Germania – n.m.) la Bucureşti, Erwin Wickert, şi o sursă a Securităţii, discuţie privitoare la Paul Goma.
    Nota din 6 decembrie 1981 a gem.-mr. Emil Macri este adresată lui Aristotel Stamatoiu.
    La 26 iulie 1984 primeşte o notă cu informaţii referitoare la Dragu Henri Georges (Franţa).
  8. Strat – în 1981 era lt.-col., IMB, Securitate.
    La 21 decembrie 1981 semnează o notă în care precizează că Aurel Neagu, redactor-şef la ziarul Sportul şi care face parte din nomenclatura CC (Comitetul Central), nu pare să fie cel care oferă informaţii şi date postului de radio “Europa Liberă”.
  9. Nitoiu Petre – în 1985 era cpt., şef Serviciul III, Inspectoratul Judeţean Dolj.
    La 20 martie 1985 semnează o notă în care descrie presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Drăghicescu, profesor la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii din Craiova, şi percheziţiile efectuate la domiciliul acestuia.
  10. Guţă Constantin – în 1985 era locotenent-major (lt.-maj.), Inspectoratul Judeţean Dolj, Serviciul III.
    La 20 martie 1985 descrie într-o notă presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Drăghicescu, profesor la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii din Craiova, şi percheziţiile efectuate la domiciliul acestuia.
  11. Ciobanu Florin – în 1985 era lt.-maj., Inspectoratul Judeţean Dolj, serviciul III.
    La 20 martie 1985 semnează o notă, cu referire la presiuni exercitate asupra lui Dimitrie Drăghicescu, profesor la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii din Craiova, şi percheziţiile efectuate la domiciliul acestuia.
  12. Popa Viorel – în 1985 era maior (mr.), Inspectoratul Judeţean Dolj, Serviciul III.
    La 20 martie 1985 semnează o notă în care descrie presiunile exercitate asupra lui Dimitrie Drăghicescu, profesor la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii din Craiova, şi percheziţiile efectuate la domiciliul acestuia.
  13. Pescaru Ilie – în 1980 era col., şeful Securităţii Prahova.
    La 1 septembrie 1980 semnează o notă în care oferă informaţii despre Aurora Cornu.
    La 12 iunie 1981 semnează o altă notă în care identifică persoanele din judeţul Prahova care sunt cercetate în problema “Eterul”.
  14. Goran Gheorghe – în 1977 era maior, Direcţia Cercetări Penale. În 1985 era lt.-col., şeful Securităţii Maramureş, ulterior colonel, şeful Securităţii Municipiului Bucureşti (conform documentului din 13 noiembrie 1988, dosar Filip Iulius).
    La 20 martie 1985 semnează o notă în care afirmă: “Cu ocazia recentei convocări de învăţământ profesional, toţi ofiţerii de contraspionaj au restudiat progarmul de măsuri în problema “Eterul” şi în cadrul dezbaterilor s-a constatat că prevederile acestuia au fost însuşite în bune condiţiuni”.
    La 13 noiembrie 1988 în dosarul de urmărire informativă a lui Filip Iulius semnează o notă: “În cadrul acţiunii Petarda, vă rugăm să ne comunicaţi cât mai urgent posibil, cum este cunoscut de dvs. numitul Filip Iulius”.
  15. Hoblea Pavel – în 1985 era mr., şeful serviciului III, Inspectoratul Judeţean Maramureş, Securitate.
    La 20 martie 1985 afirmă într-o notă: “Cu ocazia recentei convocări de învăţământ profesional, toţi ofiţerii de contraspionaj au restudiat progarmul de măsuri în problema “Eterul” şi în cadrul dezbaterilor s-a constatat că prevederile acestuia au fost însuşite în bune condiţiuni”.
  16. Furtună Nicolae – în 1985 era col., şeful serviciului III, Inspectoratul Judeţean Sucaeva, Direcţia III.
    La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmărire informativă în cazul lui Dragomir Constineanu (dosarul “Costescu”).
    La 15 iunie 1981 semnează o notă în care identifică persoanele din judeţul Suceava care sunt cercetate în problema “Eterul”.
  17. Şerban Costache – în 1985 era mr., Inspectoratul Judeţean Suceava, Direcţia III, serviciul III.
    La 28 martie 1985 semnează sinteza dosarului de urmărire informativă în cazul lui Dragomir Constineanu (dosarul “Costescu”).
  18. Rangu Constantin – în 1981 era col., şeful Securităţii judeţului Suceava.
    La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urmărire informativă în cazul lui Dragomir Constineanu (dosarul “Costescu”).
    La 15 iunie 1981 semnează o notă în care identifică persoanele din judeţul Suceava care sunt cercetate în problema “Eterul”.
  19. Tambrea Aurel – în 1969 era col., şeful Securităţii judeţului Vâlcea, anterior maior (conform documentului din 9 septembrie 1969, dosar Lungu Constantin), Inspectoratul Judeţean Vâlcea, Biroul III.
    La 5 mai 1983 semnează un raport adresat DSS, Direcţia III: “La compartimentul de contraspionaj pe linia acţiunii “Eterul” se află o singură persoană, respectiv Dinulescu Cătălin, cetăţean român cu domiciliul în Franţa”.
    La 9 septembrie 1969 semnează o notă în care oferă informaţii despre o persoană în legătură cu acţiunea “R.V.” (Lungu Constantin).
  20. Oprea Ion – în 1983 era lt.-col., şeful Biroului III, Inspectoratul Judeţean Vâlcea.
    La 5 mai 1983 semnează un raport adresat DSS, Direcţia III: “La compartimentul de contraspionaj pe linia acţiunii “Eterul” se află o singură persoană, respectiv Dinulescu Cătălin, cetăţean român cu domiciliul în Franţa”.
    La 4 noiembrie 1985 primeşte o notă care oferă informaţii despre Dragu Radu.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu