Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXII)

duminică, mai 28, 2017 9:04
Posted in category Mass-media

Stiri

  • Misterele istoriei: unde este ascuns aurul naziştilor?
    Regimul condus de Adolf Hitler s-a remarcat prin nenumărate crime împotriva umanităţii, plus discriminări şi măsuri politice extreme care au dus în cele din urmă la declanşarea celei mai cumplite conflagraţii militare din istorie. Printre cele mai interesante şi puţin cunoscute episoade ale regimului nazist, se remarcă acela care priveşte soarta aurului furat şi transferat cu precădere în bănci elveţiene. Detaliile apărute după sfârşitul conflagraţiei mondiale nu au făcut decât să sporească scandalurile internaţionale care au urmat şi au alimentat numeroase teorii ale conspiraţiei. Cât despre aur, căutările continuă febril şi în prezent.
    În perioada când Europa tremura de frica regimului nazist, conducerea acestuia nu a ezitat să ducă o politică de jaf la adresa victimelor sale. Episodul intitulat „Aurul Naziştilor” a suscitat dintotdeauna interes, atât din partea guvernelor multor state, cât şi din partea victimelor agresiunilor naziste, a istoricilor şi specialiştilor, precum şi a oamenilor obişnuiţi. (Sursa (citeste mai mult))
  • Cum se va sfârși războiul Google-Comisia Europeană
    Google răspunde unei reclamaţii şi, la presiunile Comisiei Europene, este dispus să ofere mai multe linkuri către concurenţă. Dar lumea de afară ştie foarte puţine despre cum operează motorul de căutare.
    La nivelul Uniunii Europene, 90% din căutările de pe internet se fac folosind motorul Google; Bing, de la Microsoft, nu a reuşit să treacă de procentul de 10% nici măcar în America natală. Concurenţa acuză Google că profită de pe urma dominaţiei şi îi îndreaptă pe internauţi către subsidiare de genul Google Maps sau YouTube. În 2010, Microsoft şi o serie de alte firme mai mici, de exemplu din domeniul intermedierilor turistice sau de pe piaţa aplicaţiilor pentru telefoanele inteligente, au depus la Comisia Europeană o plângere anti-cartel iar, între timp, oficialii de la Bruxelles au găsit că Google este numai bun de plată, scria Deutsche Welle în urmă cu două săptămâni.
    „Google ne-a sugerat o serie de propuneri, dar nu a întreprins nici un demers concret”, declara la jumătatea lunii trecute Antoine Colombani, purtător de cuvânt al comisarului european pentru Concurenţă. Se ştie că gigantul american este dispus să ofere mai multe linkuri către concurenţă; în schimb, va face în aşa fel încât rezultatele proprii să sară în evidenţă. Dacă lucrurile vor evolua astfel, internauţii din Europa ar putea avea, în curând, alte răspunsuri la căutările pe Google decât internauţii din restul lumii. Cum se întâmplă asta, rămâne un secret pe care Google nu pare dispus să îl scoată la lumină. Specialiştii în IT speculează că ar fi vorba despre o combinaţie de circa 200 de criterii care operează simultan în stabilirea ordinii răspunsurilor afişate la căutările cu Google. Câteva dintre acestea: numărul de linkuri către paginile cu răspunsul chestionat, numărul de referinţe la cuvintele-cheie de pe pagină, numărul de vizitatori.Tehnic vorbind, căutarea pe care o face un internaut nu este una live. Programe speciale, numite „crawlere”, scormonesc încontinuu internetul şi strâng din întregul internet cuvinte şi imagini pe care le stochează în serverele centrale. Când caută ceva, utilizatorul nu navighează prin întreaga lume virtuală ci numai prin serverele motorului de căutare.
  • Ameninţare fără precedent: în inima Europei se naşte o dictatură
    UE asistă neputincioasă la închegarea unei dictaturi la Budapesta, la derapajele antidemocratice ale guvernului Ponta precum şi la atacurile comise împotriva elitei intelectuale a ţării, scrie Deutsche Welle.
    Ceea ce guvernele de la Budapesta şi Bucureşti îşi permit echivalează cu demontarea subversivă a fundamentalelor valori europene. Uniunea este confruntată cu o profundă provocare neavînd un răspuns adecvat la întrebarea cum poate fi readus un stat pe calea virtuţilor democratice atunci cînd guvernul său nu se sinchiseşte nici de procedurile care sancţionează încălcarea acordurilor şi nici de dojenile Bruxelles-ului, scrie comentatorul cotidianului MAIN POST.
    Că Viktor Orban îşi manifestă cu cerbicie refuzul de a se „domestici”, de a reveni la regulile democraţiei, se datorează şi faptului că Partidul Popular European, din care formaţiune Fidesz face încă parte, nu se desolidarizează vizibil şi eficient de Budapesta, relevă DIE PRESSE, adăugînd că de fapt Comisia nu dispune de metodele prin care să-l penalizeze pe premierul ungar.
    Si astfel este cu putinţă ca în inima Europei să se zămislească o dictatură, la a cărei naştere Bruxelles-ul asistă neputinicios, deduce NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, deplîngînd la rîndul său absenţa mijloacelor coercitive.
    Că apriga doamnă Reding, Comisara UE pe Justiţie, s-a referit la utilizarea in extremis a „bombei atomice juridice”, altfel spus a măsurilor care se pot solda cu excluderea de facto a unei ţări din cadrul Uniunii, cum precizează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, nu-l impresionează cîtuşi de puţin.)
  • Se lansează o nouă televiziune în România
    Un nou canal de televiziune intră oficial pe piaţa din România. Reprezentantii A+E Networks vor discuta despre expansiunea canalului atât la nivel global, cât şi în România. A&E Television Networks lansează astăzi în România canalul de televiziune History. Cunoscut anterior ca The History Channel, este un canal TV internațional prin satelit și cablu care transmite programe istorice fictive și documentare istorice. History Channel a fost lansat pentru prima dată in Statele Unite ale Americii pe 1 ianuarie 1995. Acum el este difuzat în: Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda, Portugalia, Irlanda, Israel, Spania, Polonia, Italia, Turcia, Elveția, Belgia, Serbia, Kuwait, Bahrain, Qatar, UAE, Lebanon, Egipt, Africa de Sud. History Channel a fost lansat în România pe 1 Octombrie 2008. Acesta este subtitrat în limba română. În prezent, poate fi găsit în grilele operatorilor UPC Digital, RCS & RDS, Digi TV, Focus Sat, Romtelecom Dolce şi Dolce IP-TV. Canalul este distribuit în România prin Cheloo DMC, divizie a Chello Media, companie implicată în producția și distribuiția de programe pentru canale de televiziune tematice din Europa.
  • Patriarhia Antiohiei: Bisericile ortodoxe din Siria sunt arse şi jefuite, iar creştinii noştri bătuţi şi ucişi
    În Siria are loc o distrugere sistematică a Ortodoxiei, bisericile ortodoxe au suferit pagube incalculabile şi sute de creştini ortodocşi au fost ucişi, semnalează episcopul Luca de Seydnaya din Patriarhia Antiohiei, într-un interviu citat de Agionoros.ru.
    „Ucid oameni. Viaţa omenească nu are pentru ei nicio valoare”, declară episcopul în interviul menţionat, în care atrage atenţia asupra persecuţiilor la care sunt supuşi creştinii ortodocşi de la începutul conflictului sirian.
  • S-a deschis sezonul la vânătoarea de torționari. Zeci de gardieni ai temnițelor politice vor fi anchetați
    Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a declanșat procedura de investigații în cazul a 35 de persoane care au deținut funcții de conducere în aparatul represiv şi care sunt suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist.
    În urma cercetărilor desfășurate în ultima perioadă, IICCMER a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Potrivit unui comunicat al institutului, ”există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către persoanele identificate a unor grave infracțiuni în penitenciarele ori lagărele și coloniile unde aceștia activau. În aceste cazuri, faptele celor 35 de persoane întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav sau genocid”, se arată în comunicat.
  • Google Chrome, cel mai utilizat browser în România
    Google Chrome, browserul celor de la Google,a depășit Microsoft pe piața din România, devenind cel mai utilizat broswer de Internet din țară, cu o cotă de piață care a ajuns în ultimele luni până la aproximativ 43%.
    Chrome a detronat fostul lider, Mozilla Firefox, la jumătatea anului trecut, potrivit aceleiaşi surse. Internet Explorer, aplicaţia de navigare pe internet a Microsoft, mai are în prezent doar 15% din piaţă faţă de 22% în urmă cu un an, anunță datele Statcounter.
    Google domină și pe segmentul echipamentelor mobile, sistemul de operare Google Android aducând Google Chrome pe primul loc.
    Locul doi este ocupat de Apple, cu browserele de pe iPhone-uri şi iPad-uri în timp ce pe locul trei se află Opera.
    Vânzările slabe de telefoane cu Microsoft Windows Phone se reflectă şi în cota de piaţă a browserului IEMobile: aproximativ 2%.
    În acest an în România se vor vinde aproximativ 1,3 milioane de smartphone-uri şi aproximativ 400.000 de tablete, iar cea mai mare parte dintre ele vor utiliza platforma Google Android. (Sursa (citeste mai mult))

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

4 Responses to “Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXII)”

  1. Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXIII) | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 4th, 2019 at 21:19

    […] Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXII) […]

  2. Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXIV) | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 16th, 2019 at 21:41

    […] Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXII) […]

  3. Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXVI) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 8th, 2019 at 10:09

    […] Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXII) […]

  4. Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXV) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 8th, 2019 at 10:11

    […] Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (XXII) […]

Adauga un comentariu